„Şi boul s-a-ntâlnit într-o poiană/ Cu vărul cerb – chiar vărul său primar – El boul cu o burtă dolofană,/ Iar costeliv sfiosul hoinar./ S-au mirosit întâi spre cunoştinţă/ Să vadă dacă nu s-au înşelat,/ Apoi – dobitoceasca-obişnuinţă – Înduioşaţi s-au lins îndelungat.// – Măi vere – prinse boul blând să ragă,/ Tu-mi eşti din toate ruda cea mai dragă,/ Şi mult aş vrea – de nu ţi-e cu banat/ Să fii şi tu ca mine aşezat./ Nu vreau să spun, că nu ai de mâncare/ Deşi pe iarnă nu prea ai nutreţ,/ Dar tu ce eşti atâta de isteţ/ Gândeşte-te: viaţa ta nu are/ O chezăşie cât de mică şi// Oriunde şi oricând poţi întâlni/ Un lup flămând sau ţeava unei flinte//

MIHAIL SORBUL: Boul şi cerbul
(continuare în subsolul rubricii)

1. Cerbul trăieşte de la câmpie până pe culmile muntoase, la o altitudine de 2000 m, fiind întâlnit atât în pădurile de foioase cât şi de răşinoase. Spre deosebire de căprioară, nu este alegător de hrană. Primăvara şi vara consumă tot soiul de ierburi, frunzar, trifoi, lăstari tineri. Toamna mănâncă jir, ghindă, castane, mere şi pere pădureţe, ciuperci, scoruşe etc. Iarna o duce mai greu, fiind nevoit să se mulţumească mai ales cu lujeri, coajă de copac, licheni, crengi de vâsc, iarbă rămasă verde, pe care o dezgroapă cu copita sau coarnele de sub zăpadă. Se mai îndestulează şi cu:
a) flori;
b) frunzar de zmeură şi mure;
c) lucernă verde

2. Compozitor şi muzicolog (1937-1981), născut la Dej. A compus muzică de scenă, muzică vocal-simfonică, muzică simfonică orchestrală, muzică concertantă, muzică de camerră şi muzică corală. Între melodiile de muzică corală se numără şi Mândru-şi cânt-un cerb în codru (1981), pentru cor mixt, pe versuri populare:
a) Nicu Moldoveanu;
b) Claudiu Moldovan;
c) Gheorghe Moldovan

3. Coarnele cervidelor  se constituie într-o excelentă „materie primă”  cu multiple posibilităţi de prelucrare în vederea înfrumuseţării locuinţelor.  Printre astfel de obiecte întâlnim servicii de vin şi lichior, suporturi şi mânere pentru tacâmuri, veioze, aplice, plafoniere, candelabre, etajere, cuiere şi chiar mobilier. Astfel o mai veche garnitură de hol „Cerbul” era formată dintr-o masă-vitrină sub a cărei placă de cristal se pot etala diferite obiecte decorative, cu picioarele din coarne de cerb şi cu scaunele realizate printr-o inspirată combinaţie de buşteni, carpete cu motive folclorice şi picioare din corn. Un cuier din elemente masive de lemn şi ştergar românesc completa această originală garnitură. Din cornele cu malformaţii şi contorsiuni pierdute de cervide au rezultat:
a) bibelouri;
b) figurine şi obiecte de artă;
c) şi unele şi alltele (ca la „a” şi „b”)

4. Cel mai mic mamifer rumegător din lume e căpriorul javanez (Tragulus javanicus). Adultul măsoară 20-25 cm înălţime şi are o greutate de 2,7 – 3,2 kg. În care parte a lumii trăieşte acest animal?
a) centru Australiei;
b) America centrală;
c) Asia de sud-est

5. Prozator, eseist, traducător, născut la 19 iunie 1923, la Urziceni. Licenţiat al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti (1946). Debutul publicistic cu proză scurtă în Gazeta literară (1958), iar editorial cu romanul Moartea în pădure (1965), cuprinzând „cronica unei zile” a anului 1947, ca prilej de confruntare, între două mentalităţi.Autor a multe romane, dar şi traduceri, între care Comoara din Valea Cerbului de K. Kislov:
a) Tudor Ţopa;
b) Constantin Ţoiu;  
c) G. G. Ursu

 

//De aceea dacă vrei să fii cuminte,/ Pe cât eşti de isteţ şi de frumos,/ Domesticeşte-te şi tu ca mine,/ Căci omul e din fire mai milos/ Şi te-o-ngriji şi te-o hrăni mai bine./ L-aceste vorbe fără de sfârşit/ Sfiosul cerb mugi înăbuşit:// Ai numai două coarne, dragă vere,/ Şi totuşi capul tău în jos umil se cere,/ Pe când eu port fălos şi greu nu mi-i,/ Povara unde mândre panoplii!/ Dar ştii, cerbicea de ce mi-i tare,/ Deşi nu port nici măcar un plug?/ Fiindcă, vere, … nu-i cu supărare,/ Grumazul meu nu a ştiut de jug.// Un ropot, trosnete de crăngi uscate/ Şi boul se trezi pe neaşteptate/ Cu umbra-i doar, răgând nelămurit:/ Ori eu sunt prost, ori vărul e smintit!”

MIHAIL SORBUL: Boul şi cerbul

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1253.

Comentarii