„Văzut-aţi oare voi, în fapt de lună,/ cum trec în pâlcuri mlădioase, cerbii/ îşi leagănă-ncrengata lor cunună/ peste oglinda argintie-a ierbii/ parc-au pornit tufişuri desfrunzite?// Nu i-aţi văzut? Nici eu. Din auzite/ ştiu însă foarte multe despre cerbi:/ că-s animale blânde (nu-mblânzite!)/ că-s veşnic umezi ochii lor superbi…// Şi că mă bate-un gând de la o vreme/ să le dedic un ciclu de poeme/ în stilul încâlcit din strofa-ntâi!/ …Dar fabulistul vine să mă cheme/ să-mi pipăi iar pământul sub călcâi…// Spunea un clasic din antichitate:/ „Sfârşitu-ncoronează orice op…”/ Aş crede-o, zău, de n-ar fi din păcate/ cununa cerbului – ca să-mi arate/ că tocmai „spre sfârşit” mai e un hop!// … Ce mândri-s puii când încep să crească/ sub pielea frunţii fragedele boabe…/ Cu câtă bucurie tinerească/ privesc minunea noii lor podoabe/ (o-arată fiecărui pârâiaş…).//

MARCEL BRESLAŞU: Cerbul.
(continuare în subsolul rubricii)

1. Unii specialişti consideră cerbul carpatin  drept o subspecie distinctă (Cervus elephus carpathicus) cu două varietăţi: cerbul de munte sau ragăzan, şi cerbul de şes sau lidvan. Majoritatea cercetătorilor socotesc, însă, cerbul nostru o specie unitară, care prezintă numai variaţii local ce nu pot fi considerate unităţi sistematice separate. Este cunoscut faptul că cerbul din Carpaţi este unul dintre cei mai mari şi frumoşi cerbi din Europa. Un rol important în menţinerea vigorii cerbului l-a jucat şi prezenţa unui alt animal, ca factor de selecţie, care în apusul Europei fiind stârpit, populaţiile de cerbi au degenerat ireversibil: 
a) ursul;
b) râsul;
c) lupul

2. Efectivul de cerbi marali din regiunile păduroase ale ţinutului Habarovsk  e în continuă creştere. Coarnele, numite pante, ale acestor cerbi din Extremul Orient se folosesc la obţinerea pantocrinei, un excelent tonic. Coarnele sunt supuse unui tratament de conservare şi expediate întreprinderilor de produse farmaceutice. În luna în care pantele ating valorile maxime, numeroşi vânători pleacă în taiga, fiecare având autorizaţie pentru o anumită cantitate de coarne de maral. Care este luna cea mai prielnică?
a) iunie;
b) iulie;
c) august

3. După ce perioada boncăluitului s-a încheiat sexele se despart.Taurii  bătrâni şi puternici preferă să trăiască izolaţi. Ciutele devin mature după circa doi ani sau doi ani şi jumătate, iar taurii se află în deplină maturitate abia după 5-6 ani. Ciutele fecundate toamna fată după opt luni de la împerechere de regulă un viţel, mai rar doi. La naştere, el are o greutate cuprinsă între:
a) 5-10 kg;
b) 7-12 kg;  
c) 10-15 kg

4. Compozitoare, pianistă şi profesoară, născută la 11.05. 1921, la Suceava. În 1974 a scris melodia  Cerbul cu stea în frunte (muzică vocală), pe versuri de Lucian Blaga:
a) Elise Popovici; 
b) Teodora Albescu;
c) Gabriela Aştileanu

5. Poet şi prozator, născut la Hârşova/Constanţa, la 18 iunie 1914. Debutează în revista Limba română (1932), iar editorial cu volumul de poezii Vitralii (1936). În 1976 publică volumul de povestiri Cerbul de lumină: 
a) Lucian Raicu;
b) Lucian Predescu;
c) Alexandru Raicu

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

//Când prind corniţele să-nmugurească/ deschid cu ele, prin huceag, făgaş,/ le-ncearcă la hârjoană şi la harţă– / şi-n taină – şi le-ascut de orice scoarţă!// … Dar trece vremea harţei şi-a hârjoanei,/ Se-nvolburară crengile coroanei/ şi-i numeri anii după spiţa lor…/ E tot mai trează, vai, beţia goanei/ Şi-n apele bătrânului izvor/ nu mai încap chenarele icoanei…// Îl crezi pe treapta Marii-Neununări/ că reazimă tot cerul, până-n zări!/ O, nu! Le prăvăleşte peste dânsul…/ Descumpănit icneşte pe cărări–/ şi-abia atunci îl podideşte plânsul.// S-au îngustat potecile-ntr-atât?/ S-au îndesit – s-au îngroşat copacii?/ Şi zare-atât de jos a coborât?/ … Se-mpleticeşte-n ramul mohorât/ şi-ncremenit – adulmecă gonacii…// O, unde e sprinţara primăvară?.../ De-atâtea crengi şi-atâtea-ncrengături/ s-a prefăcut podoaba în povară/ şi-i prizonierul propriei păduri!/ – Bătrâne bard, să nu păţeşti ca cerbul/ împodobind – şi-mpovărându-ţi verbul!...”

MARCEL BRESLAŞU: Cerbul

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1252.

Comentarii