„Peste fila nescrisă: numai tu şi cireşul/ stoluri de grauri fumegând în neştire/ şi maşina de scris prin văzduh presurând/ sufletul tău ca un abur subţire,/ creanga freamătă vie şi-o auzi respirând/ tot în sângele tău ca o taină mocnindă/ în aidome nopţi, tot de veghe răpus,/ din cireşul amar cineva te colindă/ cineva îţi vorbeşte, calcă iarba nervoasă/ într-un dans ca un ţipăt al ierbii:// pune ordine-n file, pregăteşte-ţi cuvintele,/ îmblânzeşte cireşul – noaptea asta vin cerbii!”\

ION DRĂGUŞANUL: Noaptea asta vin cerbii

1. Specialişti din ţara cu capitala la Ulan Bator au făcut o valoroasă descoperire arheologică. Pe teritoriul aimacului Seleghin, ei au scos la lumină tăbliţe de piatră pe care sunt înfăţişaţi cerbi care aleargă. Experţii au constatat că tăbliţele datează din prima jumătate a primului mileniu î. d. Hr., având gravate şi arcuri cu săgeţi, topoare, pumnale, precum şi diverse obiecte de podoabă. Acestea i-a făcut pe arheologi să conchidă că respectivele obiecte serveau drept plăci funerare pentru vânători. Despre ce ţară este vorba?
a) Gambia;
b) Mongolia;
c) Honduras

2. Cerbul lui David sau milu seamănă în structura piciorului cu cerbul nobil, iar încrucişările dintre aceşti cerbi sunt fertile. Milu are o coadă lungă şi coarnele ramificate în formă de furculiţă. Cerbii lui David aflaţi în libertate au fost exterminaţi. Totuşi sunt crescuţi mai departe în grădinile zoologice, unde au mai putut fi păstraţi. Care este ţara lor de origine?
a) Israel;
b) China;
c) India

3. Paragraful de mai jos aparţine unui savant (1707-1788) care a ocupat un loc de cinste atât în istoria ştiinţelor naturii, cât şi în cea a literaturii franceze. Lucrările sale  Istoria naturală şi Epocile naturii, apărute între 1749 şi 1789, sunt în aceeaşi măsură opere ştiinţifice şi literare prin stilul lor elegant, colorat şi sugestiv. : „Iată unul dintre acele animale inocente, blânde şi liniştite care par a fi făcute doar pentru a înfrumuseţa, a anima singurătatea pădurilor şi de a ocupa, departe de noi, meleagurile paşnice ale acestor grădini ale naturii. Forma sa elegantă şi suplă, corpul pe cât de svelt pe atât de solid, membrele sale flexibile şi nervoase, capul mai degrabă împodobit decât înarmat cu coarne care la fel ca frunzişul arborilor, se reînnoiesc în fiecare an; mărimea sa, sprinteneala sa, forţa sa, îl deosebesc clar de ceilalţi locuitori ai păduriii; şi întrucât cerbul este cel mai nobil dintre aceştia, el nu serveşte decât celor mai nobile satisfacţii ale omului; în toate timpurile, el a umplut răgazul eroilor!”:
a) G.L.L. Buffon;
b) G.R. Jeannel;
c) Felix Lacaze-Duthiers

4. Cerbii trăiesc în cârd mai cu seamă iarna. Cârdul este format din ciute cu viţeii din anul respectiv, din cerbi tineri şi, rareori, mai cuprinde şi câte un cerb adult. De obicei, însă, cerbii vârstnici trăiesc singuratici, retrăgându-se în câte un desiş în care numai cu greu se poate pătrunde. Cârdurile de cerboaice, viţei şi tineret sunt conduse de:
a) un cerb tânăr, viguros;
b) o cerboaică bătrână, experimentată;
c) un cerb vârstnic dar foarte sănătos

5. Prozator şi istoric literar, născut în 1907 în comuna Cocioc/Ilfov. Licenţiat a Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti, a fost profesor la mai multe licee din capitală. Debutul editorial s-a produs cu volumul de poveşti Din ţara basmelor (1924). Este autorul mai multor volume de versuri pentru copii. Literatura lui este una de popularizare, de divertisment, cu scopuri declarat educative, fără mare potenţial artistic. În 1968 a publicat romanul cu caracter istoric Cerbii lui Mihai Vodă:
a) Ştefan Popescu;
b) Ion Apostol Popescu;
c) Grigore Băjenaru Popescu

¤ Un cerb, care fugea de vânători, se ascunse sub o viţă de vie. După ce trecură ei puţin mai departe, cerbul gândind că se află în deplină siguranţă, începu să mănânce din frunzele viţei. Acestea,mişcându-se, atraseră atenţia vânătorilor, care bănuind că se ascunde acolo un animal (ceea ce era adevărat) uciseră cerbul cu săgeţile. Cum îşi dădea sufletul, cerbul spuse aceste cuvinte: „Eu sufăr acum pe drept, căci nu trebuia să vatăm pe aceea care mă salvase”.

Fabula ne arată că aceeia care fac rău binefăcătorilor lor sunt pedepsiţi de zei.

Răspunsurile exacte în ziarul de luni.
Test propus de MIHAI BURDUJA

Variantele corecte la chestionarul nr. 1249.  1. a ;  2. b ;  3. b ;  4. c ;  5. a .

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1249.

Comentarii