„Îşi lasă omul puii-n părăsire/ abia născuţi şi-i leapădă-n pustiu/ iar leagănul de trestie subţire/ le este, deopotrivă, şi sicriu// Atrasă-n zori de sângele lor viu/ adulmecă lupoaica, să-i respire/ şi-un simţ ce numai fiarele îl ştiu/ o face să-i adopte peste fire// La pieptul ei, doi gemeni princiari/ prin vizuini de peşteri şi stejari/ îi sigilează laptelui aroma// Lupoaica îi dezmiardă până cresc/ iar peste leşul ei de bronz regesc/ se-ntemeiază, prin milenii, Roma!”
CORNELIU VADIM TUDOR: Lupoaica
1. Oraşul Roma are ca simbol al înfiinţării sale o lupoaică, despre care legenda spune că ar fi adoptat şi alăptat pe Romulus şi Remus, întemeietoii oraşului. Trei copii executate după statuia ridicată în capitala Italiei, au fost dăruite ţării noastre şi se află în trei mari oraşe româneşti, ca simbol al originii noastre comune cu poporul italian:
a) Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca;
b) Bucureşti, Braşov, Iaşi;
c) Bucureşti, Craiova, Galaţi
2. Prozator, dramaturg şi poet spaniol (1866-1936), maestru al prozei, exponent al decadentismului şi modernismului hispanic. S-a afirmat cu ciclul romanesc de inspiraţie livrescă, dominat de donjuanism şi funambulesc Memoriile marchizului de Bradomin (4 vol., 1902/1905), în care răzbat reminiscenţe din căutările stilistice ale unui D’Annunzio şi Maeterlinck. Spaniei sec. 19, supusă absolutismului feudal, războaielor civile pentru democratizarea vieţii politice îi dedică Ciclul războiului carlist. Opera dramatică, de însemnătate egală prozei, se înscrie aceluiaşi univers artistic. Cităm Balada lupilor (1908):
a) Jugo Y Unamuno;
b) Ramón Maria del Valle-Inclan;
c) Alcala-Galiano Y Valbuena
3. Compozitor rus (1891-1953) care a arătat aptitudini uimitor de timpurii pentru compoziţie. Se interesează încă din tinereţe de compozitorii contemporani. Debussy, Strauss, Reger şi Schönberg. În pofida unei stări de sănătate precare(hipertensiune), îşi consacră întreaga energie compoziţiei. Exceptând muzica religioasă, a abordat toate genurile. Este un moştenitor direct al clasicilor, prin simţul formei şi al construcţiei solide şi prin disciplina inspiraţiei sale. Cunoscut încă de pe vremea ţarului, a compus în special opere neoclasiciste şi a devenit reprezentantul principal al stilului naţional ruso-sovietic. În 1936 a scris basmul simfonic pentru copii Petrică şi lupul:
a) Modest Musorgski;
b) Nikolai Miaskovski;
c) Serghei Prokofiev
4. Istoric al religiilor, prozator şi eseist (1907-1986) potrivit căruia poporul român este un popor ce s-a născut sub triplul semn al lupului, al zeului lup: al lupoaicei capitoline a legendarilor Romulus şi Remus, apoi al lupului dacic şi, în al treilea rând, al fondului spiritual mitic indo-european (care amintea de descendenţa oamenilor dintr-un lup cenuşiu ce a coborât din cer şi s-a unit cu o căprioară):
a) Alexandru Balaci;
b) Mircea Eliade;
c) Adrian Daicoviciu
5. Prozator (1888-m?), doctor în drept şi ştiinţe economice a Universităţii din Iaşi. A practicat avocatura la Iaşi şi Vaslui. Editorial debutează cu volumul de versuri Pagini intime (1905). Este autorul romanelor Aceea care trebuia iubită (1925), Ileana lupului (1934), Banul… ochiul dracului (1941), Dragostea în furtună(1942) şi al biografiei romanţate Fermecătorul Hrisoverghi (1943):
a) Theodor Râşcanu;
b) Radu Rosetti;
c) Vintilă Rusu- Şirianu
Răspunsurile excte în ziarul de mâine. Test propus de MIHAI BURDUJA
- Bunicul vânător povesteşte nepotului: - Sus în munţi am fost atacat de o haită de opt lupi! – Bunicule, dar anul trecut când mi-ai povestit erau numai patru lupi! – Anul trecut, dragă, erai prea mic pentru a afla adevărul.
- Lupul atacă cu colţii, taurul, cu coarnele. HORAŢIU(65-8 î.Hr.)
- La înfăţişare pare miel, dar pe dinăuntru lup. Proverb românesc
- Oaia e întotdeauna vinovată în faţa lupului. Proverb românesc
Variantele corecte la chestionaul 1178. 1. b ; 2. c ; 3. b ; 4. b ; 5. b .