„La beregata ceasului – un lup/ şi sângele ne cade cald pe masă,/ ciocnim într-o nelinişte fricoasă/ paharele ce nişte sânge rup.// Pe urmă, lupul cade printre noi,/ rănit şi el de cupe şi cuţite,/ avem acum privirile cumplite/ că lupul ne găseşte câte doi.// Ce moarte are lupul, uneori,/ cădem în farfurii cu capu-n mână,/ şi ceasurile toate îl îngână,/ când intră-n comeseni cu paşi uşori// şi noi ne şi simţim nemuritori/ mutându-l de pe ceasuri în ţărână.”

 

1. Citându-l pe Strabon , un cunoscut istoric român al culturii(1907-1986) afirmă că dacii purtau la început numele de „daoi” ( de la „daos”, numele frigian al lupului). Cu alte cuvinte ei se denumeau pe sine „lupi” sau „cei ce sunt asemenea lupilor, numele acesta desemnând iniţial o grupare războinică(dacii cunoşteau simbolul războinic al lupului, steagul lor de război dovedind acest lucru) ce se considera descendentă a unui strămoş-lup şi care, probabil, avea ritualuri iniţiatice în legătură cu acest strămoş mitic. Mai târziu, denumirea de „daoi” adică daci-lupi a devenit numele etnic al unei întregi populaţii ce locuia în spaţiul carpato-danubian. Despre care istoric al culturii, stabilit peste Ocean, este vorba?
a) Mircea Vulcănescu;
b) Eugen Ionescu;
c) Mircea Eliade

2. Cel mai interesant animal al insulei Tasmania a fost fără îndoială lupul marsupial. Odinioară, larg răspândit pe această insulă (de 67.800 kmp), cel mai mare reprezentant al marsupialelor răpitoare ducea o viaţă tihnită, insula fiind lipsită de locuitori până la venirea albilor, procurându-şi hrana din mulţimea speciilor de canguri de talie mijlocie care populau insula. În ultima vreme , nici un vânător nu a izbutit cel puţin să zărească un asemenea lup, cu toate că urme de-ale lui au fost găsite în mai multe părţi din insulă, care aparţine:
a) Australiei;
b) Noii Zeelande;
c) Africii

3. Sensibilitatea ochiului de lup la lumină este aproximativ egală cu cea a omului. Sensibilitatea la culori este asemănătoare cu cea a câinelui. Lupul nu distinge culorile: îi  lipseşte  structura necesară vederii cromatice. Puterea de rezoluţie a ochiului de lup este mai slabă ca cea a omului. În schimb lupul aude frecvenţele cuprinse între 15-21.000 Hz, comparabil cu urechea:
a) câinelui;
b) urangutanului;
c) omului

4. Poet, romancier şi eseist francez (n. 1909- m?). Sub semnul aspiraţiei spre absolut şi al unei virtuozităţi verbale de natură suprarealistă, poezia, proza poetică şi romanele sale îmbină grotescul, tragicul, reveria erotică şi barocul, transfigurând realul şi compunând, pe claviatura autentic-imaginar-fantastic, apoteoza insolitului. Dintre operele sale cităm: În anii mizerabili (1943), Muzeul negru (1946), şi Soarele lupilor (1951) pentru care primeşte Premiul Criticii. În 1967 pentru romanul Marginea primeşte Premiul Goncourt:
a) André de Mandiargues Pieyre;
b) Henri Perruchot;
c) Roger Peyrefitte

5. Poet, dramaturg, critic de artă, traducător şi ziarist (1891-1968), cu studii de drept la Bucureşti. Debutează în 1912 cu o culegere  de poeme în proză, Figuri de ceară. Alte scrieri în proză: Din paharul cu otravă (1919), Vrăjitorul apelor (1925), Jupânul care face aur (1930), Focurile primăverii şi flăcări de toamnă (1935). Seria volumelor de versuri cuprinde poemul Salomea(1915) şi culegerile Lângă pământ(1924), Drumul spre stele(1930), Cartea ţării(1934), Cântece de dragoste şi moarte (1935). În teatru s-a manifestat prin trei piese originale: Meşterul (1922), Jocul întunericului(1923) şi Lupii de aramă (1929).Pe tărâmul criticii de artă şi-a înscris prezenţa cu monografia Pictorul Alexandru Satmary (1935):
a) Victor Eftimiu;
b) Adrian Maniu;
c) Tudor Muşatescu

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine. Test propus de MIHAI BURDUJA
Variantele corecte la chestionarul nr. 1173.   1. c ;  2. a ;  3. b ;  4. b ;  5. c .

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1174.

Comentarii