„Soarele scrie lumini pe frunze ce-n vânt au să plece./ În pădurea înaltă, înaltă, neagră şi rece,/ Ierburi rouate şi flori cresc lângă tulpine,/ Trece, aur şi fum, un roi de albine.// Pelinul alb cu gust de fiere-amară./ Acoperă în desiş urme de om şi de fiară./ Cerul îşi rupe pieptul de nor./ Apele zac. Frunzele tac. Razele mor.// Lupoaica, trup de cenuşă şi ochii cărbuni,/ Gâfâie nemişcată sub aluni,/ Ascultă şi porneşte rar spre vad.// Gata să sară prin foile ce cad,/ Gheare ascuţite sprijină-n pământ/ Şi cu limba îşi linge chipul din luciul răsfrânt”.
ADRIAN MANIU: Lupoaica
1. Pentru omul medieval lupul devenise chintesenţa spiritului malefic al întregii lumi zoomorfe ce trăia în hăţişurile de nepătruns ale pădurilor, un veritabil simbol al spaimei şi morţii. Din aceleaşi motive, încă în vechile mitologii el era considerat ca animal al lui Marte. Mitologia romană l-a consacarat ca zeu al morţii, lupul fiind animalul emblemă a lui „Mars gradinus”, al lui Marte cel războinic, ca şi a lui Ares, spirit al violenţei dezlănţuite. Care popor antic atribuia stăpânului infernului drept embemă un cap de lup?:
a) grecii;
b) fenicienii;
c) etruscii
2. Prozator şi dramaturg ceh (1890-1938) a cărui operă de factură modernă a fost construită pe ideea filosofică a pluralităţi punctelor de vedere ale eroului.Dintre cărţile lui amintim: Boala albă(1937), Mama (1938), O viaţă obişnuită (1934) şi Război cu salamandrele 1936). Lui îi aparţine următoarea alocuţiune: „Lupul: Mielul acela avea un gând ticălos. Voia să se ascundă de mine”:
a) Karel Čapek;
b) Karel Matĕj Čapek-Chod;
c) Svstopluk Čech
3. Stat insular având ca limite: Oceanul Atlantic, Marea Nordului, Marea Mânecii, Marea Irlandei. În această ţară a fost ridicată o statuie pentru „Ultimul lup ucis”, ce comemorează distrugerea ultimului exemplar a acestei fiare din respectiva ţară, în 1880:
a) Irlanda;
b) Anglia,
c) Danemarca
4. Regizor, scenarist, actor şi producător turc (1937-1984). Notorietatea sa depăşeşte domeniul cinematografului, fiind un adevărat mit popular. Cineast angajat, se face ecoul idealurilor de stânga în filme de inspiraţie autobiografică, deci din lumea celor săraci. Îşi petrece mulţi ani în închisoare unde continuă să scrie şi chiar să realizeze filme „prin procură”. Se recomandă a fi „un artist angajat în portretizarea meticuloasă a omului simplu din ţara sa, un cineast sensibil ce atacă frontal superstiţiile şi alienările, un regizor curajos ce-şi asumă toate riscurile”(J.L. Passek). În 1967 a turnat filmul Lupii înfometaţi:
a) R. Ghatak;
b) Yilmaz Güney;
c) H. Hawks
5. Poet născut la 03 .08. 1943, la Lipnic-Ocniţa, judeţul Hotin din Basarabia (m. 27.09. 2001). De la debutul editorial din 1970 (Ţara bătrânului fotograf) şi până la ultimele volume de versuri (Puterea lunii, 1985; Viaţa şi vreme,1987 sau Chipul şi asemănarea, 1998), poetul cultivă o poezie de factură elegiacă şi fluidă, în care respiraţia provinciei aglutinează motive de extracţie livrescă pe linia unu fantezism modern. În 1976 a publicat volumul Lupoaica albă:
a) Florin Mihai Petrescu;
b) Florin Mugur;
c) Florin Muscalu;
Răspunsurile exacte în ziarul de mâine. Test propus de MIHAI BURDUJA
Nişte câini alergau după un lup. Lupul a rugat-o pe o vulpe să-l ascundă la ea undeva. Aceasta însă a refuzat să-l ajute. Mai apoi s-a întâmplat la fel şi cu vulpea. (De altfel, asemenea informaţii le avem încă de la Esop.) Lupul însă urlă supărăcos: Când mă fugăreau pe mine, tu nu m-ai ascuns. Acum apără-te singură!
Vulpea n-a zis nimic. Cum fugea cu câinii după ea, a trecut pe lângă bârlogul lupului. Câinii, văzându-l pe lup, se năpustiseră asupra-i, lăsând-o pe vulpe în pace.
Tocmai de aceea sunt numeroase „vulpile” în viaţa cea de toate zilele, continuând să se înmulţească în pace. (Fabulă bulgară, în traducerea lui N. Kaireak)
Lupul sătul de carne se face călugăr. Proverb din Afganistan