„lupoaica flămândă – poezia mea/ dă urlet de spaimă pentru vietăţile calme//…………………………./ pentru colţii ei/ ascuţiţi ca nişte comete/ nu există iertare,/ pentru inima ei/ care nu cunoaşte starea de infarct a cuştii/ nu există îngăduinţă,/ pentru ochii ei/ care-au sărutat de multe ori moartea/ decât îngerul vestitor/ nu există privelişte a fricii,/ pentru blana ei/ strălucitoare ca a jaguarului stelar/ nu există glonţ//………………….../

Lupoaică flămândă poezia mea/ dă urlet/ din adânci văgăuni/ mototolind pielea hăitaşilor,/ îndreptând spre cer cătarea fosforescentă/ a ţevilor aproape sinusoide/ şi făcând vânătorii/ să-şi sărute cocoşul armei/ ca pe-o icoană”.

LUCIAN AVRAMESCU: Lupoaică flămândă

1. Actor francez (1913-1998), frumos ca un Apollo, viteaz ca un muschetar şi romantic ca un menestrel, el este mai puţin un actor şi mai degrabă un personaj modelat de Jean Cocteau şi oferit cinematografului francez tradiţional din anii ’40-’60. Între zecile de filme, în care a jucat, se numără şi Miracolul lupilor în care a avut-o ca parteneră pe Rosana Schiaffino. Carol Temerarul, ultimul duce al Burgundiei, poreclit şi lupul din Ardeni, o cere în căsătorie pe Jeanne Beauvais, fina Regelui Ludovic al XI-lea, pentru a-i răpi celui din urmă tronul. Regele e de acord, dar nu şi Jeanne:
a) Jean Marais;
b) Jean-Pierre Marielle;
c) Jean-Pierre Melville

2. Într-un fragment de autobiografie, Ion Creangă susţinea că s-ar fi născut la 01 martie 1837, „din părinţi români: Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleşti şi soţia sa Smaranda, născută David Creangă”. Între 1847 şi 1848 urmează la şcoala din Humuleşti, cu dascălul bisericii, bădiţa Vasile. În 1849 trece la şcoala lui Alecu Balş, locuind la o gazdă din satul Broşteni. Între 1853 şi 1854 este înscris la Şcoala domnească din Târgu-Neamţ, la părintele Isaia Teodorescu (popa Duhu), iar între 1854 şi 1855, la şcoala catihetică din Fălticeni. În urma desfiinţării acesteia se mută la seminarul teologic din Iaşi, înscriindu-se direct în clasa a II-a. În iunie 1858 absolvă cele patru clase „de jos” ale seminariului, renunţă la clasele superioare şi este hirotonisit diacon, la 26 decembrie 1859, la biserica Sfânta Treime din Iaşi. În ce poveste de Ion Creangă, lupul este aşezat la masă pe un scaun de ceară?
a) Povestea porcului;
b) Ivan Turbincă;
c) Capra cu trei iezi

3. Animal, care ca şi ruda sa, lupul, noaptea urlă, poate şi să scheaune, să mârâie, să geamă şi să ţipe. Femela este cea care alege partenerul şi cuplul este unit pentru mai mulţi ani. În timp ce ea se ocupă de cei 4 până la 10 pui pe care-i naşte, masculul stă de pază şi aduce mâncarea. Puii sunt o pradă uşoară pentru lup, pumă şi ursul brun.La vârsta adultă scapă uşor de prădătorii săi pentru că este cel mai rapid dintre canide. Poate fugi cu 60 km/oră. Are totuşi două defecte care îi joacă adesea renghiuri: are prostul obicei de a se întoarce des în timpul alergării şi are un somn adânc. Cum se mai numeşte lupul preeriilor, răspândit în America de Nord?
a) câinele preriilor;
b) coiot,
c) câinele hienă

4. Lupul trăieşte în haite foarte bine organizate şi ierarhizate. Şeful haitei este masculul cel mai mare şi cel mai puternic. Lupul este miop; nu şi-ar recunoaşte nici măcar confraţii de la o distanţă de 50 cm! Noaptea, totuşi, vederea sa este mult mai sigură ca ziua şi aceasta este perioada în care ele iese să vâneze. Auzul, în schimb, îi este foarte fin. Dar, dintre toate simţurile, cel al mirosului îi este cel mai util. Este capabil să simtă mirosul prăzii, pe care o urmăreşte până când aceasta este epuizată, de la o distantă de:
a) 1 km;
b) 2 km;
c) 3 km

5. Prozator rus (1823-1886), care a scris comedia în cinci acte Lupii şi oile (1875):
a) Aleksandr Nikolaevici Ostrovski;
b) Nikolai Alekseevici Ostrovski;
c) V. A. Ozerov

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Nr. 1165.

Comentarii