"

„Primind în zilele lui albe/ Stoluri de plângeri şi de jalbe,/ Care priveau pe cei mai mari,/ Judecători, bogaţi şi demnitari,/ Leul pierdu de tot răbdarea./ Se povesteşte întâmplarea/ Că vru cu ochii lui să vadă/ Cum se trăieşte şi se pradă./ Pe ţărmul unui râu zăreşte/ Că un sutaş prinsese peşte/ Şi că-l pusese viu pe un grătar/ Şi se zbătea de moarte peştele pe jar./ De milă, leul se răsti cumplit/ La insul speriat şi-ncremenit:/ – „Cine eşti tu, ce faci, smintit călău,/ Vai şi amar de capul tău,/ De chinuieşti sărmana lor făptură?”/ – „Mărite ţar, te-nşeli cu ce-ţi văzură/ Privirile, de sus şi de departe./ Că nu se zbat, cum bănuieşti, de moarte,/ Ci bucuria îi însufleţeşte.//

1. Primul tratat despre pescuit, denumit Tratat despre pescuitul cu undiţa, a apărut în 1496 şi a fost scris de o femeie cu numele Dame Juliane Bernes. După aproape două secole, în anul 1653, a apărut cartea intitulată Pescarul complet, semnată de  Izask Walton. Această carte este completată, în înţelegere cu autorul, în anul 1676, de către Charles Cotton, ultimul fiind considerat ca „cel mai bun „predicator” în arta pescuitului”. Aceste două cărţi au constituit piatra de hotar în literatura despre pescuitul sportiv, cea de a doua lucrare fiind tipărită, până în anul 1935, în 284 de ediţii diferite. În ce limbă au apărut aceste cărţi?
a) franceză;
b) spaniolă;
c) engleză

2. În 1924, regizorul francez Jacques de Baroncelli ecranizează romanul Pescari din Islanda, peliculă semnificativă pentru activitatea acestui prolific artizan al cinematografului francez (76 de filme în perioada 1925-1947), recunoscut  prin „forţa şi sensul imaginii”, dovedite îndeosebi în adaptările sale după opere literare. Cine este autorul (1850-1923) romanului Pescari din Islanda?
a) Pierre Louis Louÿs;
b) Julien Viaud Loti, zis Pierre;
c) Hector Malot

3. Poet şi romancier moralizator (1833-1907), evocator sentimental al vieţii de familie şi provinciale. Este autorul romanului Prăvălia la doi crapi, tradus în româneşte de Sofia Nădejde:
a) André Theuriet; 
b) Georges-Gustave Toudouze; 
c) Paul-Jean Toulet

4. Calmarul comun, denumit de italieni şi calamaio (călimară) este întâlnit cel mai frecvent în  Marea Mediterană. Calmarul nordic, care este cu mult mai mare, ajungând până la 70 cm lungime, poate fi pescuit cu ajutorul unei undiţe mari de ton sau cu un năvod special numit kurre. Unde trăieşte acest peşte?
a) Marea Caraibelor;
b) Marea Egee;
c) Marea Nordului

5. „Oamenii de ştiinţă îl asediau pe Bill cu întrebările lor. Toate legile stabilite de ei în cărţile de zoologie erau răsturnate prin ingeniozitatea unui dresor care izbutise să facă un peşte să trăiască pe uscat, să se plimbe prin saloane şi cafenele târându-se pe stradă şi să dea reprezentaţii artistice în teatre şi cabarete”. Textul de mai sus este decupat din istorioara americană Sinuciderea crapului lui Bill, aparţinând unui mare umorist român (1903-1970):
a) Teodor Mazilu;
b) Tudor Muşatescu;  
b) Ion Băieşu.

Răspunsurile exacte în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA

//Sunt starostele peste peşte,/ Şi-aici ne-am adunat, când ai venit,/ Să îţi urăm cu toţii bun sosit.” – „E-adevărat? Şi cum o duc încai?”/ – „Trăiesc, Mărite Doamne, ca în Rai,/ Şi ne rugăm ca Domnul să te ţie/ Veacuri întregi stăpân pe-mpărăţie.”/ Dar totuşi peştii pe grătar se zbat/ Deasupra jarului cel blestemat./ – „Spune, de ce tot dau din cap şi coadă/ Şi se zmuncesc să iasă din grămadă?” –„Sunt fericiţi… De bucurie/ Că te-au văzut, îţi joacă o chindie.”/ – „Prea bine, zise leul, şi l-a lins pe ceafă./ Să ştii că te sporesc la leafă.”// S-a mai uitat la danţul pe grătar o dată/ Şi a plecat Măria Sa, înseninată”.

"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Evrika!.

Comentarii