„De n-oi împuşca ursul, să nu-mi ziceţi pe nume,/ Striga şezând la masă faimosul vânător,/ Eu ştiu ce spui, şi credeţi că nu vorbesc glume,/ Eu nu zgârii cu glonţul, şi unde trag omor./ Atunci mulţimi de „bravo!” în aer se-nălţară,/ Şi veseli vânătorii cu grab încălecară./ Era o zi frumoasă, p-aici cam de mirare;/ Lătrau de bucurie copii nemâncaţi,/ Şi caii, gloabe mândre de şeaua din spinare,/ Gemeau sub grele sarcini slăbiţi şi deşelaţi;/ Sămanul urs, ce singur în verdea-i locuinţă/ De astă pregătire n-avea nci o ştiinţă,/Dormea atunci; şi visuri, de mure-mpodobite,/ Îi arătau o turmă de vite jupuite,/ La care ele cu poftă în grabă alerga/ Dar ce să vorbesc multe: sosiră vânătorii/ P-un vârf unde se zice că sunt aproape nuourii,/ La pândă s-aşezară… eroul meu stigă:/
G. ALEXANDRESCU: Vânătorul
(continuare în subsolul rubricii)
1. Pictor român (1880-1956), cu studii la Academia Julian din Paris. Îşi face debutul în 1903 la Tinerimea Artistică. Prima expoziţie personală o are în 1906, la Ateneul Român. Din 1908 a fost profesor la Liceul de Arte Frumoase din Bucureşti, iar din 1922 devine profesor la Academia liberă de pictură. În 1954 a fost distins cu titlul de „Artist al poporului”. A realizat numeroase litografii, îndeosebi portrete, fiind şi semnatarul compoziţiilor Natură moartă cu crap, Farfurie cu raci şi Pescar turc:
a) Jean Steriadi;
b) Abgar Baltazar;
c) Corneliu Baba
2. Scriitor născut în 1943 la Mălini, cu studii la Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni şi Facultatea de Filologie la Iaşi. Între 1990-1994 a fost director al Studioului teritorial de radio şi televiziune din Iaşi, apoi director al TVR Iaşi. Debutul publicistic şi l-a făcut în ziarul „Zori noi” din Suceava (1961), debutul literar în revista ieşeană „Cronica”(1970 şi cel în volum cu Năvod pentru scrumbii albastre (1972, Edit. Junimea). În 1996 a publicat romanul Pasaj de raţe sălbatice:
a) Nicolae Jianu;
b) Grigore Ilisei;
c) Nicolae Labiş
3. Polinezienii ştiu că peştii sunt atraşi de lumină. De aceea, pentru prinderea lor întrebuinţează, de multe ori făclii aprinse. Drept momeală mai este folosită şi un soi de caracatiţă numită raraka, adică „flacăra vie”. În timpul zilei, copiii colindă stâncile de corali din jurul lagunei şi adună în borcane sute de exemplare de raraka, pe care apoi le oferă pescarilor. Obiceiul de-a pescui cu făclii aprinse şi cu raraka este moştenit din adâncă antichitate. În care ocean se află ansamblul de insule Polinezia, cu o suprafaţă aproximativă de 40.000 km.p?
a) Indian;
b) Pacific;
c) Atlantic
4. Actriţă americană (n. 1949), înzestrată cu un fizic nu foarte generos şi lipsită de sex-appeal, dar cu o inteligenţă ascuţită. A interpretat personaje reci, cerebrale, angrenate în acţiuni ce depăşesc îndeobşte forţa psihică a unei femei. În 1984 apare pe genercul peliculei Vânătorii de fantome, distribuită de regizorul canadian Ivan Reitman:
a) Raquel Welch;
b) Sigourney Weaver;
c) Liv Tyler
Răspunsurile în ziarul de mâine.
Test propus de MIHAI BURDUJA
„Aşază-te tu acolo, Dumitru mai departe,/ Iar eu stau după stâncă, d-aicea îl pândesc,/ Şi dacă cătră mine, îl va împinge dracul./ De n-o lua foc puşca, el o să-şi spargă capul/ Lovindu-se de piatră, şi tot îl biruiesc./ Abia sfârşi, când iute ursoica-ngrozitoare/ C-un pui de vârstă jună, ursei născut din flori,/ Frumos cum puteţi crede, venea e o cărare,/Dorind să asisteze pe bunii vânători;/ Mai multe puşti trăsniră: eroul de sub stâncă/ Din singura-i cetate priveşte pe duşman;/ Îi saltă-n cap căciula, şi-n valea cea adâncă/ Ursoaica se coboară: dar un mişel ţăran,/ C-o armă ruginită sloboade… şi îndată/ Cu puiul său ursoaica pe coaste e culcată./ Eu i-am văzut gibeaua şi jalnica sa soartă;/ Dar vânătorii noştri se cert ei nencetat,/ Strigând iarăşi la masă că, dacă n-ar fi moartă,/ Ei negreşit atunci de ea n-ar fi scăpat.
GRIGORE ALEXANDRESCU: Vânătorul (1863)
Variantele corecte la chestionarul nr. 1111
1. a ; 2. b ; 3. b ; 4. b ; 5. b .