Mircea Radu IACOBAN

Fericit am fost, în studenţie, când am obţinut un sej(o)ur la Sângeorz Băi! Darămite anul următor – am făcut ce am făcut şi, „conjugând” ilicit două bilete de odihnă, am gângurit două săptămâni, cu soaţa, precum doi guguştiuci, într-o cămăruţă sub scara unei vile ponosite, la Borsec, unde am ajuns, de la Topliţa, cu „mocăniţa” Apemin: 15 km. în patru ore... Primul drum în străinătate l-am cutezat târziu, cu trenul, tot în doi; cred că de atunci am umărul drept ceva mai lăsat - din pricina tăbârcirii geamantanului cu conserve până-n Scandinavia (Suedia primea turiştii români fără viză)... Nu se mai laudă nimeni azi cu astfel de banale voiajuri, lumea s-a schimbat, s-a micşorat şi s-a zbârcit ca o portocală uitată-n soare: cum să te împăunezi cu amintiri de la Varna în faţa unuia abia întors de la Tihuacan? Europa? Un mizilic! Cât ai merge-n dosul casei! Am un amic care chiar s-a săturat de bătrânul continent, aşa că şi-a intitulat cât se poate de elocvent opul recent apărut: „Dincolo de Europa”. Titlul cărţii mele din anii ’70, „Razna prin trei continente” se zgribuleşte modest şi face cuvenita reverenţă în faţa unui sumar ce adună însemnări de călătorie din USA, Israel, China, Africa de Sud, Peru, Bolivia, Argentina, Brazilia, India, Vietnam, Cambodgia, Singapore, Malaezia, Indonezia, Mexic, Cuba, Japonia, Maroc, Australia, Noua Zeelandă, Orientul Mijlociu, Panama, Columbia, Ecuador, Iordania... Autorul ieşean se numeşte Aurel Constantin Pamfil; este medic de meserie şi globe-trotter prin vocaţie. Îl invidiez din rărunchi şi i-am citit cartea cu bine cuvenitul sentiment de frustrare, dornic barem să-l prind ici-colo cu vreo inexactitate, exagerare, eroare, că, de, pe ici-colo m-am aflat şi eu cu creionul în mână (pixul încă nu se inventase). O singură, măruntă, satisfacţie: faptul că – de necrezut! – se găsesc pe harta lumii şi câteva locşoare în care am izbutit să ajung şi domnia sa ba, numai că Panfil are ani destui în faţă pentru a-şi şterge absenţele din catalog, pe când sussemnatul, ostenit, începe să fie tentat mai degrabă de Maramureş, cu Sângeorz cu tot, decât de all inclusive în Paraguay. Mi-am zis că poate fi vulnerabil când scrie despre Cuba, „tierra mas hermosa del mundo”, cum spunea Columb în 1432. Am publicat cu aproape jumătate de veac în urmă cartea „Din Azore în Antile”: ia să vedem ce ştie Panfil să vadă şi ce s-a schimbat într-un tărâm pe cât de minunat, pe atât de oropsit. Am şi avantajul unei documentări de câteva săptămâni, supravegheat de Fidel însuşi, care mi-a urat personal „bon viaje!”, pe când doctorul nostru a trebuit să se limiteze la un voiaj turistic, de regulă pe „repede înainte”. Că nu s-a schimbat mai nimic, mă aşteptam, chiar dacă (anunţă prospectele turistice) la ultraluxosul Hotel „Habana libre”, construit cândva de americani, astăzi costă 181 $ camera şi-s servicii de cinşpe stele. Pe vremea călătoriei mele nu era nici hârtie igienică la toaletă, curentul se întrerupea în fiecare seară (am rămas de câteva ori blocat în lift la etajul 22), restaurantul îţi oferea zi de zi doar puturoasele canelone şi camarone, intrarea splendidelor mulatre încălţate cu biete „calzados plasticos” era strict interzisă, şi la fiecare etaj cheile le veghea un revoluţionar cu pistol la brâu. Dincolo de fabrica faimoaselor trabucuri, de „Cuba libre”, „mojitos” şi mirobolanta „Tropicana”, Panfil ştie să vadă şi monumentele istorice rău întreţinute, şi hârburile pe patru roţi ce încă mai populează marile bulevarde, şi amănunte ale vieţii de zi cu zi, ceva mai liberă azi, dar aproape la fel de amărâtă ca odinioară. De fapt, medicul ieşean călătoreşte totdeauna de două ori: odată un rodnic ante-voiaj în bibliotecă, urmat de drumeţia propriu-zisă, din plecare doctă, bogat informată (câteodată chiar în exces), izbutind adevărate lecţii de istorie, agrementate cu incursiuni în arhitectura locului, arta plastică, muzică, literatură, şi, mai ales, cu o observare atentă a cotidianului relevant. Este ceea ce face de fiecare dată, indiferent de meridian, astfel invitând cititorul să-l însoţească pe itinerarii şi spectaculos turistice, şi cu încărcătură caracterologică proprie diversităţii lumii şi veacului. O carte pe care oricine o citeşte cu plăcere şi real folos.