Google
 
marţi, 17 apr 2018 - Anul XXIII, nr. 85 (6795)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6606 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,7886 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi şi să nu crezi!

Berthelot

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

În anul Centenarului Unirii, la Iaşi s-a anunţat că vor începe reparaţiile la casa Berthelot. O altă reparaţie, de astă dată în plan moral, izbuteşte Editura „Junimea”, care publică, în traducerea Oltiţei Cîntec, „Jurnalul şi corespondenţa” generalului din perioada 1916-1919, în bună parte petrecută la Iaşi. Este un gest reparator nu numai prin aceea că readuce în atenţie truda unui mare filo-român, despre care Iorga spunea că „a fost pentru naţiunea românească întruparea însăşi a luptei sale pentru dreptate”, devenind „ctitor al acestei ţări”, ci şi pentru că vălul uitării, din varii motive conjuncturale, a blurat până aproape de ştergere o imagine demnă de înscris în cartea de istorie a neamului. „Nu are biografi şi cele mai multe dicţionare şi enciclopedii îi acordă o atenţie nesemnificativă, sau îl ignoră cu desăvârşire” – scrie americanul Glenn E. Torrey, considerat „cel mai avizat cunoscător al lui Berthelot şi a experienţei româneşti a acestuia”. Surdina menţinută la noi vreme de cinci decenii ar avea câteva explicaţii: în perioada Dej nu puteau fi acceptate aprecierile „jignitoare” din „Jurnal” la adresa armatei ruse şi a ruşilor în general. După care a urmat obstrucţia Cenzurii la adresa evocării actului unirii Basarabiei cu Țara, în care Berthelot a fost direct implicat. (De menţionat că, surprinzător, diplomaţia aliatului nostru de astăzi, USA, a căutat, în respectiva epocă, să împiedice cu orice chip recunoaşterea internaţională a revenirii Basarabiei între fireştile hotare româneşti – evident, din dorinţa de a nu-i supăra pe ruşi!) Generalul Berthelot, şeful Misiunii Franceze la Iaşi între octombrie 1916 şi mai 1918, a considerat România „a doua mea patrie, unde mi-am lăsat o bună parte a inimii”. A găsit aici, într-o ţară ce abia respira ghemuită la Iaşi, şi disperare şi eroism, şi laşitate, şi demnă slujire a naţiei, şi mizerie, tifos, foame, şi ireproşabilă dăruire patriotică, nu numai pe front, ci şi în nucleul care, strâns în jurul tronului, a cutezat să creadă într-o victorie considerată la un moment dat imposibilă. „Jurnalul şi corespondenţa” se citesc precum un roman al agoniei şi extazului, asezonate cu paradoxul mioritic al luptei românilor cu ei înşişi, precum şi cu vremelnicul aliat – ruşii. În însemnările sale zilnice, Berthelot nu cruţă pe nimeni, începând cu generalul Averescu, al cărui portret se cuvine regretabil (dar necesar) rectificat, şi terminând cu superiorii săi din Hexagon. A găsit o armată română prost condusă şi insuficient dotată: „soldatul român este în continuare extraordinar, dar conducătorii, şi cu ei mulţi dintre ofiţeri, nu se gândesc decât să-şi regăsească liniştea şi micile lor plăceri.” Pe „marele aliat”, învinuit poate nedrept până la capăt de trădare („sunt, desigur, printre ei oameni curajoşi, dar câtă pleavă!”) nu l-a scos din tranşee laşitatea trupei, cât evenimentele politice din 1917, „clovneria calificată ca mare revoluţie”, când Lenin, finanţat şi protejat de... germani, a decretat abandonarea luptei. Nu lipsesc portrete zugrăvite în tuşe acide şi revelatoare. „În această dimineaţă au fost găsiţi doi ruşi înecaţi într-o pivniţă. Pentru ca treaba să meargă mai repede, trăseseră cu gloanţe în două butoaie, apoi îşi lipiseră gura de găuri până la beţia (fatală): vinul i-a ucis pe beţivi (...) Discursul funebru le-a fost rostit de ofiţerul rus chemat pentru constatări: «ce moarte frumoasă, totuşi!»” Mai scandaloasă apare poltroneria aliatului de la răsărit, repede identificată de Berthelot: „Urzelile camarilei ruse tind a lăsa armata română să fie înfrântă sau îndepărtată şi, după victoria Aliaţilor, ei să pozeze în eliberatori, pretinzând, ca preţ al participării la război, chiar Moldova, nimic altceva!”; „Cu cât mai mic va fi aportul armatei române la eliberarea teritoriului său, cu atât mai mare va fi preţul ce-l va cere Rusia”. Cu siguranţă că se va scrie mult pe marginea acestei excepţionale cărţi, pe care acum şi aici doar o semnalez, menţionând încă odată impecabila trudă a traducătoarei Oltiţa Cântec. Prin editarea acestor memorii în anul Centenarului s-a adăugat o încă o cărămidă, solidă şi temeinică, literaturii Unirii şi se limpezesc episoade esenţiale privitoare la alianţe şi aliaţi. Berthelot notează: „Vorba şugubeaţă a unui ţăran dintr-un sat aproape de Bucureşti, care spunea că francezii şi românii sunt din acelaşi neam, pentru că atunci când soldaţii noştri când trec prin satele lor, câinii nu latră”...

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Berthelot.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
Berthelot5.052

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Autentificaţi-vă pentru a posta comentarii!
Remember
Am uitat parola Înregistrare

Monitorul doreşte ca acest site să fie un spaţiu al discuţiilor civilizate, al comentariilor de bun simţ.
Din acest motiv, cei care postează comentarii la articole trebuie să respecte următoarele reguli:

1. Să se refere doar la articolul la care postează comentarii.
2. Să folosească un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legătura cu textul.
4. Username-ul să nu fie nume de personalităţi ale vieţii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greşeli, incoerenţă, lipsă de documentare etc.

Nerespectarea regulilor menţionate mai sus va duce la ştergerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinţă interdicţia accesului la această facilitate a site-ului.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei