joi, 10 mai 2012 - Anul XVII, nr. 106 (5011)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9437 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta5,1379 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi și să nu crezi!

Cum s-a schimbat modificarea

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

La împlinirea celor două veacuri de la răpirea Basarabiei, iese zilele acestea de sub tipar o masivă carte a subsemnatului („Zece ani de foc – o cronică a Basarabiei”, 746 pagini, Ed. „Junimea”), în care sunt rememorate cu precădere evenimentele din deceniul 1990-2000 purtătoare de consecințe până în zilele noastre – începând cu „podul de flori” așternut peste Prut, trecând peste „podul de sânge” de la Nistru, spre a se ajunge la actuala „punte a suspinelor” arcuită deasupra râului despărțitor de frați. Cum, în acest început de mai, nu voi fi în țară, profit de răgaz pentru a oferi, în avanpremieră editorială, câteva fragmente semnificative ce pun în evidență modificările de substanță intervenite pe parcursul anilor în discursul politicienilor basarabeni. Ceea ce se spunea cu voce tare în 1990, nici nu se mai șoptește acum! Pentru început, câteva fragmente dintr-o convorbire cu președintele de atunci, Mircea Snegur.

- Domnule Președinte, văd în cabinetul Dvs. portretul lui Eminescu și-mi amintesc vorbele altui poet român, Octavian Goga: „O graniță se păzește sau cu un corp de armată, sau cu statuia unui poet legat de inimile tuturor.” Cum v-au sprijinit scriitorii basarabeni aici, în granițele latinității?

- Scriitorii au fost aceia care, practic, au dat imboldul mișcării democratice pentru renaștere națională. Consider că scriitorii au fost și rămân cele mai respectateși iubitedintre personalitățile Republicii Moldova. Majoritatea scriitorilor – nu spun toți, da, nu spun toți – au un punct de vedere ferm, care nu se clatină cum bate vântul. Când Grigore Vieru spune o vorbă, simți că este temeinică. Și înainte, și astăzi, scriitorii au constituit și constituie o forță democratică pe care simt nevoia să mă sprijin. Vă spun drept, Domnule Iacoban: atunci când îmi este greu, caut sfat la scriitori!

- În România s-au adus numeroase acuzații actualei (n.n. – fostei) guvernări pentru faptul de a fi „abandonat” sau chiar „trădat” Basarabia. Care-i opinia Dvs.?

- Opiniile emise în România exprimă nemijlocit și-s rezultatul problemelor lăuntrice ale României. De altfel, lucrurile încep să se lămurească aproape de la sine. Noi ne aflăm în etapa pe care am numi-o „a declarării independenței”. Trebuie să fim conștienți de faptul că această „ruptură de pământ” a trecut ba într-o parte, ba în alta, dar, din 1940 și până în 1991, a avut parte de soarta pe care bine i-o știți. Există acum două țări românești care trebuie să se integreze, să rezolve problemele de frontieră – inclusiv acelea despre care mi-ați vorbit Dvs. înaintea acestui interviu. O altă etapă a tranziției mai include „naționalizarea” grănicerilor. Am anunțat desființarea vizelor, dar văd că lucrurile se tergiversează. Cu ajutorul lui Dumnezeu, o s-o scoatem noi la capăt și cu frontiera! Revenind la întrebare: nu-i vorba despre nici o „trădare”. N-au deloc dreptate cei care afirmă că recunoașterea Republicii Moldova de către România ar echivala cu recunoașterea regiunii Riazan de către URSS. Am citit undeva asemenea absurditate. Suntem conștienți noi, cei care ne bazăm pe adevăr și nu pe vreo conjuctură politică de moment, că vorbim aceeași limbă – limba română, avem una și aceeași proveniență, un trecut istoric comun. Este bine să dezvoltăm cu țara soră relații reciproc avantajoase în toate domeniile. Consider că nu-s valorificate nici pe departe toate rezervele, că mai există reale posibilități de integrare pe multiple planuri. Este adevărat că multora acest lucru nu le place. Dar ce să-i faci, nu te poți lepăda de soră și frate! Nu cerem mai mult decât ni se cuvine și nici mai mult decât este posibil. Până la revoluția din decembrie, n-am fi avut posibilitatea unei asemenea discuții libere cu Dumneavoastră. Multe se schimbă, toate se schimbă!

Așa-i: multe, cât de multe s-au schimbat!

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum s-a schimbat modificarea.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 7 voturi
Cum s-a schimbat modificarea5.057

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei