Google
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
 
sâmbătă, 18 feb 2012 - Anul XVII, nr. 40 (4945)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,755 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2719 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Balul Bobocilor de la
Colegiul Național Mihai Eminescu

În direct de la ora 17:00

Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Istoria ţiganilor

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Cineva care dorește să-și păstreze anonimatul îmi trimite (prin internet, desigur) un material informativ intitulat „Pagini din istoria țiganilor în Europa”. Faptul că epistola e dată anonimă se explică, probabil, prin grija celui ce a pus-o pe net să nu fie suspectat de vreo penală intenție discriminatorie. Este vorba însă de informație pură, neînsoțită de comentarii; în sine, n-ar avea de ce să îngrijoreze. Autorul, care, oricum, vehiculează un text primit pe aceeași cale (nu-mi închipui c-ar fi rodul unor cercetări proprii), ar putea, totuși, da naștere la suspiciuni de manipulare vinovată în cazul în care ordonează informațiile tendențios, le omite pe unele și prea insistă cu  altele.

Din câte am putut verifica prin sondaj, apelând la marile enciclopedii, cronologia pare alcătuită obiectiv. Nici titlul ce cuprinde etnonimul „țigan” nu poate furniza niscaiva îngrijorări, câtă vreme cercetarea începe din jurul anului 1000, iar denumirea „rom” a fost oficial adoptată abia la sfârșitul veacului XX (în România, și mai târziu). Anul 1300 ar marca începutul intrării țiganilor în Europa. La 1400 sunt menționați „în număr mare” în Bulgaria. În 1417, regele Sigismund al Ungariei permite libera trecere a nomazilor țigani. Vor ajunge la Roma prin 1422, la Paris în 1427. Vlad Țepeșaduce în Țara Românească, la 1445, 12.000 de nou-veniți care „arată ca niște egipteni”. În 1449 sunt izgoniți din Frankfurt pe Main. Ștefan cel Mare aduce și el, în Moldova, 17.000 de țigani (1471). Regele Matthias permite libera trecere a țiganilor prin Slovacia (1476). Primele legi împotriva etniei au fost emise în Elveția (1471), apoi în Brandenburg (1482), Spania (1492), Franța (1504), Olanda (1525), Anglia (1530).

1498: patru țigani îl însoțesc pe Cristofor Columb în cea de a doua călătorie către America. Papa Pius al V-lea, în 1568, ordonă expulzarea țiganilor de pe domeniile Bisericii Catolice. În 1600, în Spania se permite organizarea de grupări armate care să-i vâneze pe țigani, iar în Anglia au loc execuții sumare. 1658: Portugalia deportează țiganii în Brazilia. Spania își corectează conduita (1717) și  nominalizează 41 de localități în care este permisă așezarea țiganilor. În 1733, împărăteasa Ana a Rusiei cere țiganilor să devină sedentari (ceea ce va încerca și Maria Tereza în 1761). Abia în 1753 este descifrat misterul limbii țigănești: studentul ungur Stefan Valy îi descoperă originea în dialectul indian punjabi.

Napoleon va interzice dreptul țiganilor la rezidență în Franța. 1834: domnitorul Al. Ghica eliberează toți țiganii din Țara Românească; vor urma măsuri similare în Moldova. 1870: Bismark interzice intrarea țiganilor în Germania, iar Statele Unite (1885) îi  forțează să se întoarcă în Europa. În 1912, Guvernul Franței introduce obligativitatea „carnetului antropometric” pentru țigani. 1925: se înființează „Asociația Scriitorilor Sovietici Țigani”, iar în 1939, în Grecia, ia ființă „Asociația Culturală Pan-elenică a Țiganilor”.

Un fapt de-a dreptul necunoscut: în 1958, Cehoslovacia interzice, prin lege, nomadismul. Bisericile Evanghelice ale țiganilor din Franța și Marea Britanie iau ființă în 1952. Între 1959 și 1967 sunt fondate Asociații ale țiganilor în Elveția, Finlanda ș.a.; primul Congres al Țiganilor, cu delegați din 14 țări, s-a desfășurat în Anglia, în 1971. În 1972, Uniunea Internațională a Romilor devine membru al Consiliului Europei, apoi membru consultant al UNESCO (1975) și UNICEF (1986). 1997: Ceferino Jimenez Malla este primul țigan canonizat de Biserica Catolică. Par a lipsi din această cronologie pagini importante, cum ar fi persecuțiile naziste antițigănești, informații privind inserția romilor în occident după noua migrație postrevoluționară, aportul etniei în plan artistic etc. Oricum, fiecare este slobod să perceapă și să comenteze după cum crede de cuviință aceste câteva repere ale unei istorii în bună măsură și tristă, și dramatică.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Istoria ţiganilor.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 6 voturi
Istoria ţiganilor5.056

Shopping City Suceava
DAREX AUTO - Showroom Botosani
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Puricosi trimis de
(20 feb 2012, 07:55:10
dar care le e originea?de unde au venit?oricum de unde au venit acolo sa se intoarca si sa stea rapanosii nu pe capul nostru sa ne polueze...si sa ne faca de ras prin Europa..paduchiosii!

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Optik Tataru Suceava Centru Nicolae Balcescu 8 Tel 0730880866
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei