Cătălin MIHULEAC

Imediat ce guvernul liberalo-udemerist a răposat, o multitudine de prefecţi, subprefecţi şi alte sugative statale au căzut la pat, săgetaţi de liste ample de diagnostice. Prin această metodă, ei s-au legat cu lanţuri de vechile slujbe, încasând totodată lozuri cărnoase pe concediile medicale, fiindcă este de unde.
Oricât ar aduce medicii în discuţie stress-ul legat de pierderea serviciilor, motivul e pueril şi necinstit, fiind subînţeles că, bunăoară, la înscăunarea unui director, nu competenţa lui primează, ci apartenenţa la partidele venite la putere. În mod logic, se deduce că, de îndată ce formaţiunile respective părăsesc ringul de dans, vine rândul altora la jumulit găinile grase ale bunăstării, în sacrul spirit al rotaţiei ciolănistice.
Interesant e că stress-ul directorilor rămaşi orfani de funcţie îşi află speranţa de vindecare ba la şoping - fiindcă ei pot fi întâlniţi bine mersi prin magazine, târguindu-şi parfumuri trendy ori ţoale de-ale amicului „Hilfiger”- ori prin scris, fiindcă nu contenesc să-şi posteze toate zoaiele gândirii pe blogurile personale. Apropo, nu vă spun ce şuturi drastice în cur ar merita ăla de-a inventat toată blogăraia asta idioată, unde tot redusul de politician narează cum se spală el pe dinţi, ce-a visat astă-noapte şi ce soi de vin recomandă poporului pentru consum!
Dar să nu ne îndepărtăm. Deoarece toată gaşca bolnavilor închipuiţi suge totuşi sume consistente de la stat, normal ar fi ca tăticii găştii, Crin şi vietatea aia de Marko Bela care vorbeşte româneşte cu fundul, să ia atitudine şi să le strige:
-Bre băieţi, gata cu bolile imaginare! Jos din paturi, că avem treabă, să construim capitalismul!
Fiindcă, în discuţie mai intervine un factor: demnitatea. Partidul matale a pierdut alegerile, deci du-te, nea directore, învârtindu-te!