Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Paparaţii l-au surprins pe Emil Constantinescu cum poartă ca pe nişte indispensabili flauşaţi gărzile sale de corp, asigurate de Serviciul de Pază şi Protocol din bănuţul public. Două limuzine cu moţurile girofarurilor în frunte, umplute cu şase vlăjgani cu mâna mângâind ţeava pistolului, îl preumblă pe fostul preşedinte ba la piaţă - de unde cumpără şi el ca tot omul o roşie, o banană sau un morcovel -, ba pe la spital, unde îşi ia la puricat parametrii de sănătate, care-i mai bună decât toate.
Nişte cârcotaşi ar putea spune că Emilache s-ar putea mulţumi în raidurile sale urbane doar cu un singur automobil şi cu numai doi străjeri personali, făcând astfel o serioasă economie la scheleticul gologan bugetar, fiindcă, discutând deschis, cine şi-ar pune mintea cu el, atentând la destul de ştearsa lui existenţă.
Dar eu cred că măsurile de siguranţă sunt cu totul justificate, neavând nimic exagerat în ele. Prea uşor uităm că, pe la coada mandatului său de prezident al ţării noastre, Constantinescu a fost victima unui atentat public ce s-a lăsat cu scurgeri masive de lichid. A fost acela singurul atac fizic suportat vreodată de un preşedinte românesc, lucru ce-l face pe Emil demn de ediţia românească a Cărţii Recordurilor.
Cum, nu vă amintiţi? E vorba de teroristul acela sângeros, care a golit între ochii prezidenţiali conţinutul unei călimări pline cu cerneală, aşezând un albastru profund pe prima figură din stat. În chip ciudat, eu sunt de părere că-l prindea bine albastrul, aşezând o oarecare expresivitate pe faţa sa cam incoloră, ca să nu mai vorbim că cineva, aflat în trecere pe la locul faptei, ar fi putut trage concluzia că Emil are sânge albastru.
Dar să nu divagăm. Cert este că Emil Constantinescu merge şi la toaletă cu maşinile şi cu huidumele SPP-ului, şi nu cu automobilul său ori cu alte mijloace personale, fiindcă nu poate să rişte un al doilea atac sângeros cu cerneală la adresa sa. Iar pe deasupra, mai economiseşte omul şi banii de benzină.
