Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
sâmbătă, 2 aug 2008 - Anul XIII, nr. 180 (3861)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,971 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5892 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi şi să nu crezi!

Vechi polemici

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Când răsfoieşti gazete vechi, ai surpriza să descoperi polemici... de certă actualitate. În urmă cu mai mult de opt decenii, în 1924, Panait Istrati publica, în „Adevărul literar şi artistic”, o scrisoare deschisă în care îl muştruluia pe Eminescu, auto închistat într-o „meschină notorietate naţională”. N-a înţeles, adică, inevitabilitatea revoluţiei mondiale şi n-a militat sub lozinca „proletari din toate ţările, uniţi-vă!” Poetul „şi-a băgat piciorul în capcana naţionalismului şovinist, neputincios şi sforăitor, l-a slujit cu sinceritate, în schimbul unei coaje de mămăligă”(!!).

 Încă fascinat de „triumful leninismului”, Istrati declara profetic, în amintita Scrisoare, că „Omenirea va fi condusă cu dreptate, în viitor, de oameni inteligenţi şi generoşi, oricare le-ar fi obârşia, aşa cum vedem să se produc lucrurile în Rusia de astăzi.” Peste numai câţiva ani, se va plasa pe o poziţie violent opusă, scriind cartea „Spovedania unui învins”, care-i va aduce acuzaţia de „fascist” şi trecerea pe lista neagră a GPU.

Mult mai interesantă decât Scrisoarea  este replica dură a lui Octavian Goga, ce poate fi citită în revista „Ţara Noastră” (Cluj, oct. 1924) şi în volumul „Mustul care fierbe” (1928). ... Ne aflam în România Mare. Amândoi scriitorii şi-l iau pe Eminescu drept reazim pentru afişarea şi susţinerea propriilor opinii politice – unul contestându-l, celălalt apărându-l cu vehemenţă. Actualitatea uitatei polemici rezidă în similitudinea cu unele luări de poziţie actuale. Acum, se cere „despărţirea de Eminescu” fiindcă altfel n-avem cum intra în Europa. Atunci, Istrati regreta non-europenismul poetului, care „n-a ştiut să se ridice deasupra graniţelor”, crezând că doar „De la Nistru pân-la Tisa”  se întind frontierele umanităţii.

Şi atunci, şi acum, relaţia obiectivă naţional-universal se poticneşte de-o înţelegere ciudată, câtă vreme accederea în universal se face în temeiul şi se trece prin filtrul naţionalului – a demonstrat-o încă o dată, dacă mai era nevoie, lecţia exemplară a literaturii sud-americane. Goga a fost un politician de dreapta, Istrati a ajuns tot către dreapta, inventatorii „cadavrului din debara” (Eminescu, adică) se revendică şi ei dinspre dreapta.

Creatorul Kiralinei încă nu ajunsese la răscrucea convingerilor politice, aşa că Scrisoarea i-a oferit lui Goga prilejul aşteptat de a evidenţia răspicat „necesitatea Eminescu” pentru români, dar ajungând, până la urmă, tot la inevitabila tratare politică a chestiunii: îi aplică preopinentului lovitura favorită, amintindu-i că un alogen (Istrati era fiul nelegitim al spălătoresei Joiţa şi al unui contrabandist grec) nu poate avea acces şi, mai ales, aderenţă la universul gândirii eminesciene. Cum nici Gherea, acest „simpatic nomad al criticii româneşti” n-a avut-o. Este punctul vulnerabil al demonstraţiei lui Goga.

Demnă de interes rămânând pledoaria pentru reaşezarea lui Eminescu pe soclul primejduit de „dinamitarea” încercată de „termitele ce şi-au inaugurat destrucţiunea metodică (...) Cât despre Mihai Eminescu, detractorii să fie liniştiţi. Credinţa poetului rămâne neştirbită, păzită bine de minţile limpezi, cum erau odinioară păzite de Moise tablele legii pe Muntele Sinai (...) De câte ori în jurul altarelor străvechi se ivesc astfel de insecte antipatice şi vor să-şi ţese pânza otrăvită, cu mirosul lor greu şi cu botul lacom întins după pradă, noi luăm măturoiul şi-i măturăm.” Fiindcă – şi aici se repune în ecuaţia cuvenită relaţia naţional-universal – „Poezia lui Eminescu este cel dintâi capitol din literatura românească ridicat la culmile producţiei universale”. Desigur, poate fi amendată violenţa tonului, oarecum explicabilă prin încrâncenarea epocii, dar în nici un caz nu se poate ignora faptul că pledoaria îi aparţine unui intelectual de talia lui Oct. Goga şi nu unui oarecare cutărică, dornic de notorietate prin scandal...

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Vechi polemici.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.79/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.8 din 19 voturi
Vechi polemici4.8519

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Sic transit trimis de
( 2 aug 2008, 15:45:44
Argumentul "alogen" este oricum nesemnificativ si nerelevant cind e vorba de meritele unui creator. Cu atit mai nepotrivit in cazul Eminescu, care si el era (la pornire) un Eminovici, oarecum rutean, oarecum nu suta la suta. Ceea ce nu scade din valoarea creatiei sale romanesti. Cit priveste non-europenismul poetului si nationalismul sovin, era fara indoiala mai bine pentru poet, pentru literatura romana si pentru istoria noastra literara daca nu erau adevarate. Dar, respectind istoria literara, adevarul si... pe noi, trebuie sa le acceptam.
2.   Lasa-ne tataie trimis de
( 2 aug 2008, 20:25:41
cum dracu materialele lui iacoban asta sunt mereu in top. cred ca i s-au invinetit degetele lui sau vreunuia din neamul sau de cat acceseaza editorialele astea...

lasa tataie, stim ca esti tare. macar de te-ar citi un sfert din cate accesari ai....

2.1  RE: Lasa-ne tataie trimis de
( 2 aug 2008, 21:49:18
Domnule, imi pare bine sa te dezamagesc... Mai exista citiva oameni cu carte, intelectuali si iubitori ai cuvintului bine scris, care cauta in mod special articolele lui Iacoban. Eu ma aflu departe, peste hotare, si crede-ma ca nu am nici un alt motiv sa citesc Monitorul, decit ce scrie Iacoban, si poate inca vreo doi condeieri.

Si astept cu interes rubrica lui.... Cit te priveste pe d-ta, nimeni nu te obliga sa contabilizezi clickurile, dovada simpla dar penibila de micime, invidie si i.q. minor.
3.   Felicitari! trimis de
( 2 aug 2008, 22:30:05
De acord cu Ramura de Departe. Cu siguranta, dl. Iacoban are cititori inteligenti! Nici nu s-ar putea altfel.
4.   Bravo M.R.I.! trimis de
( 3 aug 2008, 11:52:39
Domnul Iacoban are minte, este bine documentat si judeca cu impartialitate. De aceea textele sunt citite cu mare placere. Spre deosebire de cele ale asa zisilor formatori de opinii (Voinescu, Hurezeanu, Ursu, Dragotescu si el ...Tanase.
5.   FELICITARI trimis de
( 4 aug 2008, 12:33:47
NU POT STA INDIFERENTA LA UN COMENTARIU DE PROST GUST, FACUT DE UN FITECINE.lASA OAMENII CULTI SA SE INFORMEZE SI DACA TE DERANJEAZA NUMARUL MARE DE CITITORI AI D-NULUI IACOBAN, TRECI PESTE ARTICOL SI CITESTE DESPRE CE TE INTERESEAZA PE DUMNEATA..

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei