Cătălin MIHULEAC

Proza scurtă şi scurtisimă a lui Anton Pavlovici Cehov, proză apărută aproape în totalitate în gazetele timpului său, s-ar cuveni să însemne lectură obligatorie pentru ziariştii de astăzi şi de mâine.

De pildă, schiţa intitulată Reguli pentru scriitorii începători reprezintă un veritabil credo al lui Cehov; un ansamblu de 16 sfaturi - unele băşcălioase, altele cât se poate de sobre – adresate de un bătrân condeier de gazetă unuia mai tânăr, cu speranţa că acesta va ţine cât de cât aproape de ele.

Ca o încurajare de început, Cehov constată optimist că „nu există slut care să nu-şi găsească perechea şi nu există bazaconie care să nu-şi găsească cititorul ei”, ceea ce înseamnă că şi bazaconia ta, tinere gazetar, îşi va avea ursitul. Dar apoi devine cu totul serios, când îi recomandă oricărui potenţial scârţa-scârţa pe hârtie: „fereşte-te de temele prea des tratate”, caută aşadar să fii original în subiecte.

Remarcabile sunt şi îndemnurile lui A.P. Cehov privitoare la concizia scrisului, capitolul său forte: „Dând frâu liber fanteziei, struneşte-ţi mâna. N-o lăsa să se lăcomească la numărul de rânduri.” Nu spune, aşadar, în 20 de pagini ceea ce poţi spune în doar două.

Proza lui Cehov ar trebui să fie lectură obligatorie pentru gazetari. Ca să nu mai vorbim că această lectură execută şi lărgiri ale fondului de cuvinte, atâta de îngust în domeniul jurnalisticii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Orice bazaconie îşi are cititorul ei.

Comentarii