TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
sâmbătă, 6 oct 2007 - Anul XII, nr. 235 (3610)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9259 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0492 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


să vezi şi să nu crezi!

Cimilituri?

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
"

Mulţumesc cititorului care mi-a atras atenţia asupra unui articol din „Evenimentul zilei” (24 septembrie) în care zestrea culturală a românilor („realizări minore la scară europeană”) este ridiculizată şi persiflată la modul găunos-arogant şi vădit tendenţios. Reţeta e simplă: în România are valoare mai ales ceea ce nu-i românesc până la capăt. Nu Voroneţul, Tismana, Cozia, Putna entuziasmează, ci biserica din Densuş. Care este, într-adevăr, „o minune”, însă nu chiar... românească. Atestat din sec. XIII şi bănuit a fi construit în sec. II d. Hr., monumentul de la Densuş a fost edificat ca templu păgân (cele 8 altare închinate zeităţilor pot fi identificate şi acum). Dintre oraşe, sunt acceptate printre „minuni” doar Sibiul şi Sighişoara, probabil fiindcă ambele (Hermannstadt, Schässburg) poartă şi o anume marcă a altei culturi. „Cimitirul vesel” de la Săpânţa este considerat nici mai mult nici mai puţin decât „o colecţie de cimilituri funerare”. N-o fi având autorele antene care să-i îngăduie a desluşi valoarea antropologică, lingvistică, sociologică, artistică şi, mai ales, etnografică a acestui site ocrotit de UNESCO, dar chiar să taxezi versurile funebre de pe crucile de la Săpânţa drept „cimilituri”, e prea de tot. (Profesorul italian Bruno Mazzoni, de la Universitatea din Pisa, a reprodus în 1998 toate cele 321 de inscripţii într-un impunător volum, punându-le în relaţie cu texte lirice din Antologia Palatină, ori din „Spoon River Anthology” a lui Lee Edgar Masters. Poftim „cimilituri”!) Casa Poporului este numită în derâdere „un bibil mare cât Pentagonul.” Nici mie nu-mi spune nimic arhitectural (parcă Pentagonul mi-ar spune!), o găsesc urâtă de-a binelea, dar dacă n-am avea-o, unde s-ar organiza, de pildă, Summitul  NATO? La sala polivalentă? În afara nordului Moldovei (pentru frumuseţea căruia, totuşi, meritele-s numai ale lui Dumnezeu) şi a podului lui Saligny, nimic nu-i admirat până la capăt, fiindcă toate-s „realizări minore la scară europeană. Ele vorbesc despre istoria unui popor uşernic, care a trăit la porţile creştinătăţii şi în anticamera marilor civilizaţii.” Uşernic? Doar dacă re-conferim termenului sensul iniţial, de mult pierdut, acela de paznic al porţii – că datorită „uşernicilor” români n-au ajuns otomanii la Viena. Numai că şi vitejia strămoşilor este năclăită în derizoriu prin varii scrieri similare, unde-i taxată drept „marcă a sufletelor primitive”! Românii n-au fost capabili de nimic temeinic – se insinuează în articolul din Ev. Z. – „în spatele aproape fiecărei <minuni> se ascunde o amintire ruşinoasă, o laşitate, o gândire precaută sau, în cel mai bun caz, o întâmplare fericită de care alţii şi mereu alţii se fac vinovaţi.” Mă-ntreb ce amintire ruşinoasă, ce laşitate, ce întâmplare datorată altora (?) s-o fi ascunzând în spatele „zavezelor” brodate la mănăstirea Putna, a Porţii Sărutului de la Tg. Jiu, a psalmilor versificaţi de Dosoftei ori, de ce nu, chiar a crucilor inscripţionate de Ion Stan Pătru la Săpânţa? A devenit o chestiune de bon-ton ca românii „europeni” să-şi scuipe imaginea din oglindă: nimic autohton edificat până acum n-are valoare, lumea a-nceput şi se va sfârşi cu generaţia noastră! Ce prostie, câtă suficienţă! Într-o recentă emisiune TV l-am auzit pe un post-intelectual afirmând senin că, în ultima jumătate a veacului XX, nu s-a creat nimic demn de interes în literatura română! Adăugând minimalizarea până la ridiculizare a clasicilor, e de-nţeles de ce o elevă a unui liceu ieşean (am auzit-o cu urechile mele!), întrebată de-o colegă „ce-avem la română?”, a răspuns cu năduf:

- Iar mortăciunea de Eminescu.

Sunt sigur, nu s-a gândit la „cadavrul din debara”.

"
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cimilituri?.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
Cimilituri?5.054

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează