Viziunea noastă după o aplicaţie practică pe râul Suceava

În perioada comunistă, lunca râului Suceava era principala zonă industrială a oraşului şi cuprindea numeroase combinate, întreprinderi şi fabrici. Pe malul drept al râului Suceava se afla o renumită zonă de agrement, unde locuitorii oraşului se bucurau de razele soarelui şi de apa rece. În zilele de sărbătoare şi nu numai, lunca râului era plină de umbreluţe multicolore, de suceveni care se odihneau şi de râsetele copiilor care se bucurau de natură. 

Odată cu reducerea activităţilor pe platforma industrială, zona de agrement a avut tot mai puţină căutare, iar astăzi se mai observă doar scările care duceau spre peticul de plajă suceveană.

În data de 11 octombrie 2018, noi, studenţii anului III, specializarea Ecologie şi Protecţia Mediului, ai Facultăţii de Silvicultură Suceava, am făcut o incursiune pe malul stâng al râului Suceava, pe traseul cuprins între podul rutier de la Iţcani şi podul rutier de la Burdujeni.

Am parcurs această distanţă pas cu pas, am identificat problemele de mediu, sursele de poluare ale râului Suceava şi bineînţeles am discutat despre reconstrucţia ecologică a zonei şi viitorul potenţial turistic.

Dintre problemele de mediu identificate de noi se numără: mirosul dezagreabil care provine de la depozitul de materiale plastice; suprafaţa foliară a arbuştilor existenţi şi covorul vegetal sunt acoperite de un strat de praf care provine de pe drumul circulat de maşini de mare tonaj şi care pluteşte în aer; eroziunea malurilor şi formarea de rigole, antrenate de circulaţia din zonă, frişele industriale care oferă un aspect de „spaţiu părăsit” zonei; colmatarea şi eutrofizarea confluenţei râurilor Dragomirna şi Mitoc, suprapăşunatul malurilor.

Pe partea de surse de poluare am regăsit: deversări în râul Suceava care provin din zona rezidenţială; depozite de deşeuri provenite din resturile materialelor de construcţie; depozite de deşeuri de tip azbest care au potenţial cancerigen; depozit de smoală; deşeuri de tip textil regăsite în unele locuri; deşeuri de tip PET aflate punctiform pe marginea căi de acces din zonă şi pe malurile râului; deversări în râu provenite de la Centrul Comercial Bazar.

Pe lângă toate aceste surse de poluare şi probleme de mediu am regăsit şi unele intervenţii antropice benefice pentru ecosistem, precum: acţiunea Primăriei Suceava de a uda drumurile neasfaltate de două ori pe zi pentru a împiedica ridicarea prafului şi amenajarea de consolidări realizate din deşeuri. Un alt aspect pozitiv îl reprezintă colectorii de fier vechi, care scot fierul din zonă şi îl vând la punctele de colectare. Pe malurile râului Suceava am întâlnit un număr impresionant de pescăruşi (Larus ridibundus) care marchează calitatea relativ bună a mediului şi a calităţi apei râului Suceava.      

În lunca Sucevei se întinde situl Natura 2000, un sit de tip B numerotat cu codul ROSCI0379 şi care protejează următoarele specii: amfibieni şi reptile (Triturus montandoni, Bombina variegata), peşti (Barbus meridionalis, Gobio uranoscopus, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Eudontomyzon mariae) şi nevertebrate (Maculinea nausithous). Situl este important pentru prezenţa populaţiei de Maculinea nausithous şi pentru prezenţa speciei Triturus montandoni, generalmente alpină.

Biodiversitatea zonei este accentuată de punctele de amplasare a releelor de distribuţie a energiei electrice unde flora şi fauna prospera şi numărul speciilor care convieţuiesc în aceste ecosisteme este unul impresionant. Un alt aspect pozitiv pe care l-am remarcat în zonă a fost utilizarea cauciucurilor uzate ca suport pentru stabilizarea malului şi formarea unui suport antropic pentru instalarea vegetaţiei.   

Această aplicaţie practică în lunca râului Suceava a evidenţiat potenţialul turistic al zonei, locuri ideale pentru o zonă de agrement verde şi, de ce nu, o nouă atracţie turistică a oraşului.

Noi am dori ca lunca râului Suceava să redevină o zonă importantă de agrement a oraşului, ca sucevenii şi nu numai să se poată bucura de această zonă verde, copiii să aibă un nou loc de joacă şi toată lumea să se recreeze la malul „mării sucevene”.

După cum am spus în introducerea creionării situaţiei actuale a problemelor de mediu şi a surselor de poluare de pe lunca râului Suceava, scopul acestei aplicaţii practice a fost de a constata deficienţele cu care se confruntă zona analizată şi de a trage un semnal de alarmă asupra suferinţei mediului pe care ne aşteptam să îl găsim într-o stare mult mai deplorabilă.

Deşi există probleme de mediu şi surse de poluare în lunca râului Suceava, cu puţină voinţă şi o campanie de ecologizare, vechea zonă de agrement a oraşului poate lua naştere cât mai curând, totul depinde de noi toţi!

Studenţii anului III, specializarea Ecologie şi Protecţia Mediului, ai Facultăţii de Silvicultură Suceava