Impactul fenomenelor climatice extreme asupra orașului Suceava

Bordianu Andrei, Popa Emilia, Brădățan Mara

Elevi ai Școlii Gimnaziale Nr. 4 Suceava

Profesor coordonator: prof. dr. Nistor Bogdan

Slogan 2018 Ziua Meteorologiei: “Vremea şi clima; să acţionăm inteligent”

YRE (Young Reporters for the Environment - Tineri Reporteri Pentru Mediul Înconjurător) este o reţea internaţională de tineri elevi care se preocupă de educaţia pentru o dezvoltare durabilă. Scopul YRE este de a implica elevii în rezolvarea unor probleme privind mediul înconjurător.

Tineri Reporteri pentru Mediul Înconjurător este un program internaţional iniţiat de Fundaţia Mondială de Educaţie pentru Mediul Înconjurător (FEE), fiind implementat în 30 de ţări din întreaga lume. Prin intermediul programului YRE, elevii participanţi îşi pot dezvolta aptitudinile şi îmbogăţi cunoştinţele despre mediu.

În luna martie 2018, elevii Școlii Gimnaziale Nr. 4 Suceava au sărbătorit Ziua Pădurilor, Apei și Meteorologiei. Cu această ocazie, am stabilit parteneriate cu APM Suceava, Stația Meteorologică Suceava și Facultatea de Geografie Suceava.

În natură au loc diferite procese la nivelul atmosferei, procese care duc la apariția unor fenomene meteorologice. Când fenomenele meteorologice devin foarte interesante, se transformă în fenomene meteorologice extreme, care afectează în mod negativ omul și activitățile sale.

Fenomene meteorologice extreme asociate temperaturii

Temperatura aerului este elementul care ne influenţează viaţa. Resursele termice pot fi valorificate în agricultură, construcţii, urbanistică, balneologie.

Din septembrie până în mai, temperatura poate coborî sub 0°C, având 130 zile cu îngheţ. Temperatura minimă absolută la Suceava a fost de -31,8°C (20.01.1963), valoare care creează dificultăţi economiei şi ridică probleme sănătăţii populaţiei. Valurile de frig determină necesitatea de a trece la o vestimentaţie adaptată frigului, consumul unor însemnate cantităţi de combustibili destinat încălzirii locuinţelor, a spaţiilor comerciale, a transportului. Riscul contractării unor boli este mare iarna. Temperaturile scăzute pot fi asociate cu ceţuri persistente sau intensificări ale vântului și viscol, generând disconfort termic accentuat.

În condiţiile unor valuri de căldură (50 de zile de vară peste 25°C), organismul uman suportă greu temperaturile ridicate, persoanele cu afecţiuni cardiace, bătrânii şi copii, întâmpinând probleme legate de disconfortul termic. Consumul de lichide, evitarea expunerii la Soare, alegerea vestimentaţiei corecte sunt soluţii pentru a traversa cu bine perioadele călduroase. Temperaturile ridicate din timpul nopţilor de vară creează probleme de odihnă, prelungind stresul termic din timpul zilei, diminuându-le concentrarea. Temperatura maximă absolută la Suceava a fost de 38,6°C (17.08.1952), ridicând probleme populaţiei şi economiei.

Fenomene meteorologice extreme asociate precipitațiilor

Importanţa practică a precipitaţiilor este observată în sectoare economice (agricultură, construcţii, transporturi, amenajarea teritoriului). Abundenţa precipitaţilor pe intervale mici de timp conduce la inundaţii, eroziune a terenurilor agricole, iar lipsa precipitaţiilor conduce la uscăciune care, dacă persistă, aduc prejudicii importante economiei şi sănătății populaţiei.

Se impune cunoașterea precipitaţiilor pentru a lua măsuri în cazul unor cantităţi excepţionale sau reduse de precipitaţi. În felul acesta, omul nu este vulnerabil şi surprins de manifestările precipitaţiilor. Aceste cunoștințe vor influența modul de viaţă, învăţându-i să treacă peste aceste situaţii.

Seceta este un fenomen izolat, cu impact mare asupra culturilor agricole, livezilor, apelor vara. Urmările secetelor se pot materializa prin distrugerea parţială a recoltelor, secarea fântânilor, victime animale şi umane.

Excesul de umiditate reprezintă un risc climatic major în Suceava. Relieful poate reţine umiditatea, primăvara la topirea zăpezilor şi la precipitaţii bogate, sau în cazul unor ploi îndelungate şi scurte, pe văile cu pantă lină.

Ninsoarea constituie un aport de apă pentru plante, pentru alimentarea apelor subterane. Stratul de zăpadă este un izolant care protejează de îngheţ culturile agricole, dar în cazul în care grosimea lui este mare poate strivi culturile agricole. Stratul de zăpadă spulberat de vânt conduce la troienirea șoselelor, îngreunând legăturile dintre localităţi şi creând greutăţi în aprovizionarea cu alimente sau transportului de persoane. Primăvara, în cazul unei topiri lente, poate provoca alunecări, iar topirea bruscă poate produce revărsări şi eroziune pe versanţi.

Viscolul este un fenomen ce produce probleme populaţiei şi pagube economiei. Vizibilitatea scade mult, viscolul descoperind zonele deschise, culturile agricole rămânând pradă gerului, vântul rece şi zăpada viscolită lovesc faţa oamenilor şi le îngreunează respiraţia, iar zăpada viscolită pătrunde peste tot. Şoselele sunt troienite, parazăpezile instalate dovedindu-se inutile. Utilajele de deszăpezit nu mai fac faţă, viscolul acoperind şoselele şi căile ferate, astfel că drumurile spre Fălticeni, Gura Humorului sunt anual troienite. Iarna necesită eforturi organizatorice din partea autorităţilor şi a populaţiei pentru a fi trecută cu bine.

Din septembrie până în mai, bruma s-a manifestat în continuare, cele mai timpurii şi cele mai târzii brume având un efect negativ asupra plantelor de cultură, cu grave consecinţe asupra producţiei agricole. O zonă expusă este cea a comunelor situate lângă Suceava. Dacă toamna, datorită manifestării brumelor şi a îngheţurilor timpurii, au de suferit legumele, brumele şi îngheţurile târzii de primăvară afectează majoritatea plantelor.

Poleiul este un fenomen meteorologic care are consecinţe nefavorabile pentru transporturile rutiere şi aeriene, provocând derapaje, îngreunând circulaţia pietonilor sau sufocând culturile agricole când pojghiţa de polei este ceva mai groasă şi se depune peste o cultură agricolă de toamnă.

Ceaţa este un fenomen caracteristic iarna, dar se produce vara, fiind întâlnită pe cursul râului Suceava și este unul din fenomenele ce favorizează din plin poluarea atmosferică. Deși este previzibilă, ceața creează dificultăți navigației aeriene la Aeroportul Suceava sau transporturilor rutiere, prin creșterea numărului de accidente și de victime. 

Roua are consecinţe climatice pozitive, mai ales după perioadele de uscăciune, când plantele folosesc micile cantităţi de apă. După căldurile toride din timpul zilei, roua din timpul nopţilor răcoroase este o adevărată binefacere pentru natură şi om, făcând confortabil timpul nopţilor de vară.

Fiind un fenomen a cărui frecvenţă maximă se realizează vara, grindina surprinde culturile cerealiere, legumele, viţa-de-vie în diferite stadii de dezvoltare. Un caz de grindină poate conduce la compromiterea recoltei.

Concluzii

Agricultura rămâne dependentă de climă, chiar dacă s-ar cultiva plante rezistente. Construcţiile depind de oscilaţiile climatice, amenajarea infrastructurală a orașului trebuind să se conformeze exigenţelor climatice. Sănătatea populaţiei este influenţată de climă, care pot influenţa nivelul de bunăstare materială, prin preţul produselor agricole generate de capriciile climatice.

Manifestările extreme ale acestor fenomene meteorologice extremepot să aibă influenţă directă asupra vieţii şi societăţii. Numai cunoaşterea acestor fenomene permite luarea celor mai adecvate măsuri pentru atenuarea efectelor.

„Razele de soare sunt delicioase, ploaia e înviorătoare, vântul ne întăreşte, zăpada ne entuziasmează;

Nu există de fapt ceva ce am putea numi vreme rea, ci numai diferite tipuri de vreme bună.”

John RUSKIN