Librariile ALEXANDRIA - Reduceri
Librariile ALEXANDRIA - Reduceri
Librariile ALEXANDRIA - Reduceri
 
miercuri, 7 mar 2018 - Anul XXIII, nr. 53 (6763)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9485 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2171 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   1 imagine |   ø fişiere video

Masculinizarea şi înjosirea femeii rrome - Partea a II-a

Materialul de faţă face parte dintr-o serie de două articole semnate de prof. Lucian Dimitriu, inspector şcolar pentru problemele educaţionale ale rromilor, IŞJ Suceava, publicate în zilele de 6 şi 7 martie

 

Ca ultim paradox, nu bărbaţii rromi, ci femeile rrome (Zefira, Esmeralda, Carmen etc.) se revoltă, înjosindu-i pe gagii, cu preţul vieţii, ceea ce ar presupune o analiză a resentimentului, ca sentiment frustrat. În ce măsură el înseamnă şi dezamăgirea faţă de bărbaţii rromi şi dacă nu cumva e vorba de o dezamăgire istorică faţă de incapacitatea bărbatului rrom de a-şi apăra familia?

Dacă dragostea nu este fundamentată pe afecţiune şi cooperare (cum spune Iisus), atunci "dragostea ţigănească" este doar o sexualizare a frustrării, care face din cultura rromă o cultură servantă, a plăcerii, dar care ascunde drama celui învins, privat de demnitate. Ţiganca florăreasă, studenta la limba romani, ONG-ista rromă. Sunt trei exemple de femei care au aproape un singur lucru în comun: etnia. E tot aşa de greu să scrii despre femeile rrome cum ar fi să te referi la românce: baba de la ţară, solista pop, lucrătoarea de la Rosal, secretara, şefa, feminista şi casnica. Căutând exemple, ajungi până la urmă la stereotipuri pe care le prezinţi sub un titlu generic: femeia din România. Nu poţi să vorbeşti despre un grup fără să simplifici, să generalizezi şi, până la urmă, să deformezi.

Dacă deschidem bine ochii ne dăm seama că nu e nici o afacere să fii femeie rromă. Daca rromii o duc prost şi femeile sunt în general marginalizate, înseamnă că femeile rome au o situaţie şi mai rea. În principiu, ele n-au nevoie de prea multă carte, trebuie să se mărite virgine şi să facă 4-5 copii. Si le-am privit cu compasiune şi cu puţină superioritate, uitând că nici bunicile noastre n-aveau mai mult de 4 clase, că nu prea puteau să se mărite fără zestre şi nu foloseau metode contraceptive. E uşor să nu te mai gândeşti la unele lucruri, să consideri că avantajele de acum au fost acolo dintotdeauna şi să-i consideri pe rromi înapoiaţi pentru că-şi mărită fetele la 12 ani şi iau bani pe ele. Dar adevărul e că - rromi şi majoritari - nu suntem chiar atât de diferiţi.

Deşi feminismul femeilor rrome (cvasitotalitatea kaştalii) este blocat în sexism şi nu există o teorie/ideologie specifică realităţii rrome (există exemple apropiate, femeile evreice şi afroamericane), e de constatat că emanciparea femeii, în cei mai bine de 100 de ani de militantism, a avut efecte extrem de benefice în dezvoltarea societăţilor avansate. La rromi, este urgentă o contrareacţie a femeilor rrome, pentru a trezi din hedonism bărbatul rrom, blocat în orientalism şi sexualizarea frustrării (confuziei dintre Putere şi Potenţă, ca “libertate privată”, egocentrism). Spune-mi cum îţi tratezi nevasta şi copiii, ca să-ţi spun ce viitor ai tu şi familia ta! Oricât de paradoxal ar părea, modelul pozitiv de convieţuire este în comunităţile tradiţionale rrome (alea cu mariaje timpurii, da!), în care rolurile sunt prestabilite, mai trebuiesc doar sprijinite în adaptarea la noile realităţi. Invers, la kaştalii, dincolo de obsesia căsătoriilor exogame, filozofiei de budoar şi mixării/creolizării, nu e clar dacă femeile se masculinizează sau bărbaţii se efeminează.

Prof. Dimitriu Lucian, inspector pentru problemele educaţionale ale rromilor, IŞJ Suceava

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Masculinizarea şi înjosirea femeii rrome - Partea a II-a.
 Vizualizări articol: 1094 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Masculinizarea şi înjosirea femeii rrome - Partea a II-a0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei