Masculinizarea şi înjosirea femeii rrome - Partea I

Există o paradigmă psihologică a haosului care explică de ce e plină arta europeană de femei rrome "bărbătoase", care refuză să fie femei sau sunt foarte dezinhibate şi cu o sexualitate instinctivă debordantă (dragostea ţigănească), de la Zingarelele (Gypsy girl) adolescente goale puşcă din pictura clasică, la focoasele ţigănci din literatură: Mignon (Goethe), puştoaica trăind doar prin instincte, Zefira (Puşkin), pentru care libertate înseamnă sexualitate libertină, Esmeralda (Hugo), o frumuseţe eronată, pe care o ucide însăşi natura ei acefal-primitivă, Carmen (Merimee/Bizet), uşuratica fără conştiinţă, până la sexualitatea onirică din "La ţigănci" (Eliade) şi, de ce nu?, până la exhibiţionismul revoluţiei orgasmului pierdut din "Romano Dildo" sau "Cine a ucis-o pe Somna Grancea". În fine, chiar şi "Un ţigan avea o casă" sau "Moşule, te-aş întreba” (Dona Siminică), balade epopeice rrome, nu sancţionează libertatea sexuală a femeii rrome (ba chiar se împacă, pentru copii, sau nu contează). E probabil ca scoaterea de sub rigoarea morală a sexualităţii să fie o reminiscenţă a statutului din sclavie (când rromii erau sclavi, sub decizia şi proprietatea stăpânilor). Or, dacă iubirea este fundamentul fericirii omeneşti şi mântuirii cereşti, suntem ce şi cum iubim. Cum iubesc cei neiubiţi?

Cine este rrom/rromnie şi trece dincolo de modul magistral în care Ştefan Mako îşi repovesteşte eroina (personaj real), vede că sub exotism este o poveste cruntă, despre o fată care este privată de afecţiunea părinţilor. Un tată absent, dar muncitor, şi o mamă alcoolică, prostituată nevrotică. Părinţii se separă şi Stela trebuie să înveţe să se apere în jungla ghetoului. Devine băieţoasă, se masculinizează, pentru că, la fel ca în toate culturile primitive-primare, trebuie să ai potenţă/putere activă (bărbat), nu pasivă (femeie). Cu timpul devine conştientă de haosul vieţii ei, dar e prea târziu să repare ceea ce e distrus iremediabil. Cât e vina ei, cât a părinţilor, cât a societăţii opresoare şi rasiste care a exclus-o? Oricât de fantezist-romantică ar fi fervoarea cu care adolescentele rrome, travestite uneori în vrăjitoare sau dansatoare, trăiesc magia primei iubiri dăruindu-se domnilor sau cavalerilor-soldaţi, ea a devenit un mit erotic european al exotismului ca diferenţă, în zeci de mii de picturi cu ţigăncuşe Mignon (micuţe, puştoaice) şi mii de personaje de roman, teatru, operă. Orice antropologie rromă constată că în toată istoria europeană ţiganul, ca bărbat, este un (rr)“om invizibil“, chiar şi ca tată sau soţ, fiind cel mult o “umbră“ inutilă a femeilor rrome oferindu-se sau fiind silite să ofere doritorilor “dragostea ţigănească”, ca exacerbare a simţurilor bestiale. Gagicăreala (a fi "macho"), ca gagicanizare, este o tehnică resentimentară a înjosirii/umilirii, utilizată de ambele părţi, cum vom vedea mai jos. Paradoxal, însă, “macho” (bărbat metrosexual) este considerat termen cu origine rromă în accepţia internaţională curentă, introdus prin filiera spaniolă sud-americană de conquistadori, între care şi mulţi gitani deportaţi din Spania în colonii, după descoperirea Americii. La rromi “macho” înseamnă „peşte”, dar în argou „peşte” înseamnă un bărbat care trăieşte din coordonarea activităţii prostituatelor (proxenet). Cum cuvintele îşi au destinul lor, sensul originar al cuvântului “macho“ pare să vină din persană, Masho şi Mashia fiind Adam şi Eva în magismul/zoroastrismul religios persan, pe care unele subgrupuri rrome îl mai păstrează cu sensul originar de „primul om/bărbat”, în numele Maşio, ajuns, prin corupţie, Manşon, Manşonică (!). Deci, “macho“, pentru gagii, n-ar fi decât “bărbatul originar/legitim“ al femeii rrome, fără, însă, ca această legitimitate să-i confere alt drept decât cel de “peşte”, codoş, proxenet. În acelaşi sens, pare-se că termenul „gadjo”, la origine cu sensul de „străin”, „ţăran”, nerrom, (universalizat ca “gringo” sau “payo“) a fost deturnat în sensul sexual de gagic/gagică (relaţie neoficială amoroasă).

Prof. Dimitriu Lucian, inspector pentru problemele educaţionale ale rromilor, IŞJ Suceava.