Cenaclul Literar „Eugen Lovinescu” Fălticeni - Punct final

Duminică, 19 februarie a.c., a avut loc ultima şedinţă a Cenaclului Literar „Eugen Lovinescu” Fălticeni, a cărui activitate, după ani buni de nefuncţionare, a fost reluată în luna august 2015, la iniţiativa subsemnatului.

Am pornit cu entuziasm, căci eram unul dintre foştii membri ai acestui cenaclu încă din perioada 1968-1970, pe vremea când îl avea la conducere pe eruditul profesor şi scriitor V.Gh. Popa, dar şi înainte de 1989, cât şi după Revoluţie, în perioadele scurte cât a funcţionat.

Având în vedere tradiţia cenaclului, am avut în vedere ca la reluarea activităţii obiectivul principal să fie cel de atelier literar, cu deschidere pentru toate categoriile de vârstă.

Au răspuns chemării mele, rând pe rând, oameni talentaţi din Fălticeni, dar şi din împrejurimi.

Deşi pornirea nu a fost tocmai uşoară, având alături persoane în vârstă, afirmate deja pe tărâm literar, dar şi tineri talentaţi şi cu dorinţă de afirmare, am trăit mereu cu speranţa că activitatea cenaclului se va îmbogăţi de la o şedinţă la alta.

Chiar dacă nu toate şedinţele au fost la nivelul dorit, pentru că au apărut unele disensiuni între membri, se poate spune că am făcut şi destule lucruri bune. Nu este cazul să detaliez.

La un moment dat, părea că lucrurile se îndreaptă în direcţia pe care mi-am dorit-o încă de la reluarea activităţii cenaclului, dar n-a fost aşa. Dau doar un singur exemplu, care poate spune multe.  

Pentru promovarea cenaclului, la iniţiativa şi prin străduinţa vicepreşedintelui Gabriel Todică, la care au subscris toţi membrii cenaclului, către finele anul 2016 s-a editat cartea “Cenaclul literar <Eugen Lovinescu> Fălticeni - Cronica unui an de zămislire”, unde au fost cuprinse atât articole din presă privind activitatea cenaclului, cât şi creaţii ale membrilor cenaclişti.

Ei bine, speram ca în urma acestei iniţiative să fim mult mai uniţi, dar n-a fost să fie. Au apărut anumite discuţii atât în faza de proiect a cărţii, cât şi după editarea ei, Gabriel Todică fiind cel care a primit cele mai multe „lovituri”. Toate acestea l-a adus în situaţia să se gândească serios la retragerea din cenaclu.

Nu are rost şi nici nu doresc să detaliez şi alte aspecte, considerând că rufele murdare trebuie să se spele în familie, dar nu pot să nu menţionez faptul că orgoliile şi divergenţele de opinie au făcut ca, în unele şedinţe ale cenaclului, dezbaterile să se îndrepte într-o cu totul altă direcţie decât cea tematică,  prevăzută în statut.

Aşa stând lucrurile, din respect pentru înaintaşi, pentru a nu întina imaginea de până acum a Cenaclului literar „Eugen Lovinescu”, în şedinţa din 19 februarie a.c., când vicepreşedintele Gabriel Todică şi-a prezentat în mod oficial demisia, am decis să fac şi eu acelaşi lucru, ocazie cu care am hotărât şi încetarea activităţii cenaclului.

Având în vedere faptul că eu am fost cel care a dat anunţul reluării activităţii cenaclului, am considerat că este normal ca tot eu să anunţ şi sfârşitul.

Le mulţumesc tuturor cenacliştilor pentru activitatea desfăşurată în tot acest timp, indiferent dacă au participat sau nu la toate şedinţele, şi, totodată, îi rog să lase deoparte orice discuţie referitoare la membrii şi activitatea cenaclului, măcar de aici încolo.

Să se gândească fiecare la faptul că un vis frumos a luat sfârşit; că şi această ultimă perioadă de activitate a Cenaclului literar „Eugen Lovinescu” Fălticeni poate constitui o lecţie pentru cei care vin din urmă.

Alexa Paşcu