„Lupul, capra şi varza” de Gheorghe Solcan, o carte pentru toate vârstele

După cele două volume „Joc şi teatru pentru copii”, prin care dascălul humorean a adus în sufletul copiilor (şi nu numai) bucuria de a interpreta roluri ale personajelor lui Ion Creangă, ne mai face un cadou.

De data această este vorba de volumul de schiţe umoristice Lupul, capra şi varza, cu o postfaţă a scriitorului universitar din Iaşi, profesor dr. Ilie Dan,  apărută la Editura George Tofan, Suceava 2010.

Prin cele 20 de proze scurte, autorul ne oferă un mănunchi de trăsături ale spiritului românesc discret aromat cu umor: un umor aproape amical, tolerant cu privire la minusurile de caracter, prin care străbate o rază a înţelepciunii omului simplu.

Lectura accesibilă ne relaxează şi ne conduce prin medii de viaţă diferite în care întâlnim omul modest, sensibil, uşor timid, vorbind cu el însuşi (Idilă cu alter ego, Nevasta, Poveşti cu basme). Relaţia interumană, care deseori consumă doar sub forma unui monolog interior, evidenţiază calităţile de bun observator şi bun psiholog ale prozatorului (În excursie).

Cu subtilitate sunt reliefate carenţe umane ca: lipsa de modestie, pretenţia nejustificată, aroganţa: „Judecata de apoi”, „Interviu”.

Aducând în prezent cunoscutul personaj, Tândală, care-şi vede moştenirea un ogor în „trei colţuri, patru laturi şi una îndoită”, scriitorul ne redă un dialog imposibil de a duce la un rezultat, cum deseori se întâlnesc conflicte şi persoane de nelămurit şi de neconvins (Pământul lui Tândală).

Prozele „Varza”, „Proces verbal” şi „Analiza” ne readuc în memorie aspecte de viaţă atât de cunoscute şi de numeroase în viaţa noastră cu ani în urmă, când practicele absurde şi formalismul ne transformaseră în roboţi.

Nu lipsesc nici întâmplările nostime, povestite la un pahar de către bufetar (Capra) sau cele legate de vânătoare (Lupul) Întâlnim în pagini şi un personaj original, care, parcă ne-ar îndemna la puţină indiferenţă, faţă de „clocotele” minore. „Eu pot” – Adică el poate să nu se consume pentru orice, în antiteză cu interlocutoarea lui care se fierbea” inutil. Ca un bun cunoscător şi iubitor al scrierilor lui Ion Creangă, Gheorghe Solcan găseşte o rudă de humuleştean prin Badea Dumitru, pe care nu-l părăseşte umorul, chiar dacă e păgubaş. Face haz, neştiind că e grav bolnav, iar noi, cititorii, alături de medic, îl menajăm cu căldură.

Cartea „Lupul, Capra şi Varza” e o carte pentru toate vârstele şi pentru un dialog cu alţii şi cu noi înşine, în momente de răgaz.

Prof. Viorica LAVRIC, Gura Humorului