Presa românească a pus adeseori în lumină modul în care minorităţile etnice din Banat sau din împrejurimile Clujului trăiesc de mulţi ani, în ciuda nevolniciei politicienilor, în cea mai bună înţelegere. În acest context s-a omis să se sublinieze ceea ce se întâmplă, din acest punct de vedere, în judeţele din răsăritul ţării.
Din nordul României şi până în sudul ei trăiesc, muncesc, petrec şi se încuscresc cu românii mai multe minorităţi etnice: ucraineni, ruşi lipoveni, poloni, germani, slovaci, unguri, rromi ş.a. În această privinţă, Suceava rămâne un model demn de urmat.
N-a trecut decât o lună de când vechii trăitori de pe meleagurile Bucovinei, împreună cu prietenii lor, s-au regăsit la cunoscutele „Întâlniri Bucovinene”. Având loc în mod constant la Câmpulung Moldovenesc, acestea prilejuiesc cunoaşterea îndeaproape a folclorului românesc, polonez, ucrainean, al ruşilor lipoveni etc.
Sub aceleaşi auspicii favorabile, Consulatul General al Ucrainei de la Suceava a organizat, în lunile august şi septembrie sărbătorirea celei de a optsprezecea aniversări a Zilei Ucrainei. Alături de etnici ucraineni, oficialii români din partea locului au evidenţiat importanţa momentului, iar artişti cernăuţeni şi suceveni, între aceştia din urmă îl amintim pe talentatul Laur Ştefan Hreniuc, l-au onorat cu cântecele lor.
În aceeaşi direcţie şi cu acelaşi elan s-a desfăşurat şi Festivalui Interetnic al Cântecului şi Dansului Popular, iniţiat de Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. Născut pe tărâmuri dobrogene, după cum recunoaşte şi deputatul Miron Ignat, preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, în cuvântul său, festivalul trebuia să dobândească o nouă dimensiune, întrucât „a apărut necesitatea să îi atragem în acest circuit şi pe etnicii noştri din partea de nord a Moldovei, astfel ca obiceiurile şi tradiţiile etnicilor din sudul, centrul şi nordul ţării să se cunoască reciproc”.
În linii mari trebuie să remarcăm buna organizare a festivalului datorată aceluiaşi Miron Ignat. Rând pe rând, pe scena festivalului şi-au dat concursul mai multe ansambluri aparţinând minorităţilor etnice de ruşi lipoveni, ucraineni şi germani din mai multe localităţi din ţară (Brăila, Constanţa, Ghindăreşti, Jurilovca, Mahmudia, Periprava, Mila 23, Sarichioi, Slava Cercheză, Sulina, Tulcea, Siret, Bucureşti). De remarcat, ansamblul de ruşi din localitatea Ivanovo, din Federaţia Rusă cu care a început spectacolul folcloric desfăşurat la Sala Dom Polski din Suceava.
Pe lângă atâtea observaţii pozitive, notăm şi un minus: Suceava nu a fost reprezentată de nici o formaţie de etnie slavă, deşi grupul „Domra fermecată” era chiar acolo. Mai mult, nici a doua zi, când se aniversau 285 de ani de la atestarea satului Lipoveni nu s-a găsit nimeni ca să invite formaţia suceveană mai sus-menţionată. Până la urmă, spectacolul a fost salvat, deşi pe scenă au urcat mai multe formaţii, de vocea şi cântecele inspirate ale Irinei Frol, directorul executiv al Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România.
Astfel, sub cerul senin a sfârşitului de august şi începutul de septembrie, românii, ucrainenii, ruşii lipoveni, germanii, polonezii şi-au uitat pentru o clipă greutăţile care le apasă umerii.
Tradiţia devine în acest fel, un remediu la nenorocirile care bântuie lumea şi o veşnică sursă de regenerare.
Prof. Ştefan HRENIUC