Am citit cu mult interes articolul dumneavoastră. Spre deosebire de alţii, care au tratat această temă, el nu se doreşte a fi moralizator, nu este scris sub formă de predici conştient fiind de faptul că n-aş fi avut nici o şansă.

Ba mai mult decât atât, eraţi principalul inculpat.

Câte ţigări mai fumaţi, domnule Tiberiu?

Eu nu sunt fumătoare. Cei mai apropiaţi membri ai familiei au interdicţie de a fuma în locuinţa mea. Mi se face rău. Pe lângă sentimentul de revoltă pe care îl încerc faţă de orice fumător se ştie că sunt animată şi de un sentiment al compasiunii.

Mă înspăimântă faptul că cei în cauză nu-şi dau seama că fac din fumat un obicei, o pasiune şi se distrug.

Cei mai apropiaţi de mine sunt fiul meu, 43 de ani, nora, 39, şi nepoţica de 15 ani, elevă la Liceul „Ştefan cel Mare”. Sunt foarte supărată că cei doi (fiul şi nora) fumează de le sar capacele. Cât am putut le-am tot atras atenţia.

Dar cel mai mult mă doare că nepoţica inspiră de la ei fumul de ţigară şi cred că este un mare pericol.

Au numai două camere, calculatorul şi internetul sunt pe biroul unde îşi face ea lecţiile si vă imaginaţi că şi acolo se fumează. Mai mult este vinovat fiul meu care stă în neştire la calculator, după orele de serviciu (cred că i s-a inoculat microbul).

Orice am făcut a fost inutil. De altfel, este apartamentul lor şi nu pot să mă bag prea mult. Când în ziarul „Libertatea” din 18 iunie 2006 a apărut articolul „Te laşi de fumat doar în 30 de minute”, am sărit în sus de bucurie.

Dumneavoastră l-aţi lecturat?

Îl am acum în faţa mea: dacă doriţi vi-l aduc.

Esenţa este că un medic român şcolit la o clinică din Ungaria a adus în România un aparat miraculos care „te scapă” de acest viciu extrem de dăunător sănătăţii. Potrivit celor spuse de el, cu ajutorul acestui aparat orice persoană poate renunţa la tutun într-o şedinţă de 30 de minute.

„Pacientul nu trebuie decât să se lase conectat la un aparat de biorezonanţă, care şterge nevoia de nicotină a organismului.

Persoana este întinsă pe pat pe care se află un electrod longitudinal în dreptul şi de-a lungul coloanei vertebrale şi pusă să fumeze o jumătate de ţigară, care apoi este stinsă şi introdusă într-un pahar metalic conectat la aparat. Mâinile pacientului se plasează pe alţi doi electrozi auriţi, iar apoi totul este conectat la acest aparat care analizează semnalele transmise de organism, cât şi cele de la ţigara pe jumătate fumată (a spus  Aneliese Bauer, cea care a adus metoda în România).

Pacientul poartă după el apoi un cip – o lună, - asemănător cu un plasture medicinal, care are rolul de tratament de susţinere şi ajută corpul să elimine nicotina.

După această şedinţă cu acest aparat, pacientul trebuie să bea cât mai multe lichide.

În prima zi un pahar de apă la fiecare 30 de minute timp de 8 ore.

Apoi o lună să consume lichide din oră în oră.

Nicotina se elimină cel mai bine pe care renală şi cipul are un rol important. Metoda a fost aplicată cu succes în 29 de ţări, primele fiind Germania şi Ungaria. În România în prezent sunt două asemenea cabinete care funcţionează în Bucureşti. O astfel de şedinţă costă 100 de euro.”

Părerea mea este că nu-i vorba de voinţă. Uneori vrei şi nu poţi!

Dar totuşi trebuie încercat, prin orice procedeu, cu orice preţ. Merită!

 

Multă sănătate şi succes

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Pe marginea editorialului “Cât mai fumăm?”.

Comentarii