Narcis SIRETEANU

Irepetabilul Ludovic Orban îşi face încălzirea pentru a reintra în teren, după o lungă accidentare, în calitate de conducător de joc liberal. Era şi păcat să se piardă un asemenea talent. Haideţi, să-l aplaudăm!

-Hai, Orbică! Hai, băiatule! Arată-le ce poţi!

Acum câţiva ani, acest exemplar politic a punctat magistral, formulând vocal ceea ce majoritatea românilor avea formulat doar în minte, fără să rostească. Anume că multe femei politice de succes îşi datorează strălucirea carierei faptului că – permiteţi-mi să citez din memorie! - „au trecut prin patul şefilor”.

Doamne, ce cataclisme – şi, pardon, ce clisme! - s-au pornit atunci pe capul bietului om, care, cu siguranţă, nu vorbea nedocumentat, chiar dacă exprimarea nu-i suna foarte academic!

Sub influenţa indignării, o vedetă televizată – care, între timp, a dispărut de pe ecrane fiindcă, prins beat cleşte la volan, s-a dat urât de tot la un poliţist – l-a ameninţat cu bătaia în direct pe zurbagiul Orban în emisiune, zicându-i franc şi golăneşte:

-Bă, eu ţie îţi sparg faţa!

Domnişoarele şi doamnele vizate n-au reacţionat decât prin nişte lăcrimi care le-au înmuiat bine machiajul. Ar fi reacţionat şi ele printr-o vorbă de duh care să facă ocolul ţării, dar se ştie că nu creierul e punctul lor forte. Nu, nu putem spune că au minte de găină, căci găina are şi ea, totuşi, nişte standarde.

Mi-a plăcut atunci de Orban. Mi-a plăcut stilul său direct, deşi inşi ca Stolojan şi Băsescu erau primii vizaţi de cuvintele sale. Aşa îl vreau. Asta e calea lui de a conduce PNL: zicând ceea ce alţii se feresc să zică.

După un moment de tragere a sufletului, damele în chestie şi-au văzut mai departe de treabă, mai dezlănţuite ca oricând. Dacă ar fi băgat la cap cuvintele lui Orban, dacă protectorii lor s-ar fi autosesizat, poate că o Udrea sau o Iacob-Ridzi n-ar fi fost în continuare ţinute tandru în braţe. Și poate că acum n-ar avea necazurile pe care le au.