Cioburi de metaforă

• 15 IANUARIE - ZIUA CULTURII NAȚIONALE 

• 24 IANUARIE - UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

Ziua Culturii Naționale a trecut, în urma ei rămânând, însă, același dor de Eminescu, aceeași admirație pentru Poetul care și-a iubit țara și neamul așa cum puțini au fost sau sunt în stare s-o facă. La Suceava, Festivalul Literar ,,MIHAI EMINESCU’’, aflat la cea de a XXXII-a ediție, s-a încheiat în 15 ianuarie cu o călătorie făcută de către cei prezenți pe traseul Suceava - Călinești Cuparencu - Putna, călătorie încheiată printr-o slujbă de pomenire a Poetului național și prin omagierea organizată în fața statuii din incinta Sfintei Mănăstiri. 

Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru exegeză și editologie eminesciană acordat de Centrul Cultural „Bucovina” i-a revenit domnului prof. univ. dr. Doru Scărlătescu, în timp ce Premiul „Aristocrat al Scrisului Bucovinean” -instituit pentru prima dată - a fost adjudecat de către poetul Nichita Danilov. 

Important este că memoria lui Mihai Eminescu a fost cinstită așa cum acesta merită, toți cei prezenți aducându-și contribuția, într-o mai mică sau mai mare măsură, la reușita evenimentului.

Pentru organizarea ireproșabilă se cuvin aduse felicitări organizatorilor: Consiliul Județean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Teatrul Municipal „Matei Vișniec”, Mănăstirea Putna, Primăria Comunei Putna, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Societatea Scriitorilor Bucovineni, Muzeul Național al Bucovinei și Primăria Comunei Șerbăuți. 

Sufletul acestor manifestări a fost poetul și jurnalistul Ioan Manole, coordonatorul festivalului, cel care și-a pus talentul și priceperea la dispoziția invitaților în scopul reușitei depline a activitățior desfășurate… Mulțumiri și gânduri bune tuturor! 

ÎNTOTDEAUNA!

(lui MIHAI EMINESCU)

A fost odată un vestit poet,

Neînțeles de mințile înguste,

Un om frumos, un fin apologet

Al rimei și-al poemelor ,,vetuste’’.

Au spus că e nebun, l-au ignorat,

I-au picurat în suflet întristare,

Dar n-au putut, oricât l-au denigrat,

Din vârful slavei sale să-l doboare.

Luceafărul e sus, va fi mereu,

N-au reușit să-i stingă strălucirea,

Căci locul lui, de drept, e-n Empireu

Să lumineze dorul și iubirea.

Acei ce-n măreție l-au lovit

Au dispărut, subit, în umbra zării,

Iar pentru cum au scris și-au uneltit

Sunt exilați în marginea uitării.

De Eminescu, -n veci, nu ne-am pierdut,

Prin Eminescu alungăm furtuna;

Am spus ,,a fost odată’’, la-nceput

Și-nchei spunând: va fi ÎNTOTDEAUNA! 

(Constantin MOLDOVAN)

*** 

Pe 24 ianuarie sărbătorim Unirea Principatelor Române sub sceptrul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Este înfăptuirea care a pus bazele statului național român modern, dând posibilitatea locuitorilor din întreg spațiul românesc să viseze că nu va mai dura mult până când se vor regăsi, cu toții, în interiorul acelorași granițe, ceea ce, de altfel, s-a și întâmplat la 1 Decembrie 1918. 

Lui Cuza Vodă îi datorăm marile reforme care au asigurat parcursul ireversibil pe calea dezvoltării a tânărului stat cunoscut la început sub denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, ulterior primind numele de România. 

Preafericitul părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române spunea că ,,Unirea Principatelor Române, începută la Iași în data de 5 ianuarie 1859 și desăvârșită la București în data de 24 ianuarie 1859, nu este „Unirea Mică”, cum zic unii, ci „Unirea de bază”, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea în anul 1862 a statului român, numit România.’’ Să le fim veșnic recunoscători marilor noștri înaintași și să-i pomenim, întotdeauna, în rugăciunile noastre, noi și urmașii urmașilor noștri! 

CUZA VODĂ

Îl punem lângă marii domnitori

Ai neamului acesta zbuciumat,

Un neam de oameni mândri, primitori,

Dar tare greu de soartă încercat.

Îl așezăm lângă ilustre nume

De voievozi ce-n numele dreptății

Au fost, mereu, o știe-ntreaga lume,

Apropiați și scut creștinătății.

Îl pomenim alături de eroii

Ce s-au jertfit să fim, aici, stăpâni

Și n-au îngenuncheat, precum slugoii,

Păstrând în ei mândria de români.

Despre domnia sa se povestește

Ce curajos era - și ce spontan - 

Și că a fost tratat prietenește

De chiar temutul turcilor sultan.

El, domnul Principatelor Unite,

Un patriot cum nu s-au prea văzut

Care-a făcut să fie-nfăptuite

Reforme ce păreau de necrezut.

Am scris aceste versuri din iubire

De tot ce-nseamnă astăzi țara mea

Și-n semn de neuitare, prețuire,

A celui ce-a crezut, cândva, în ea.

De-aceea, mă înclin în amintirea

Acestui om, îl pomenesc și-n somn, 

Spunând, să-audă toată omenirea,

Că l-am dori - și azi - pe Cuza, domn!

(Constantin MOLDOVAN) 

Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!