Omul de spirit pe care îl voi aduce, astăzi, în atenția cititorilor rubricii ,,Cioburi de metaforă’’ se numește ANANIE GAGNIUC și este un mare - la propriu și la figurat - sucevean de-al nostru.
Chiar dacă viața i-a purtat pașii înspre alte meleaguri gândurile i se întorc, mereu îndorurate, înspre locul în care s-a născut și în care a rămas, pentru totdeauna, o parte din sufletul său. Este supranumit ,,amiralul umorului românesc’’ și - în ciuda unor probleme existențiale care l-au încercat din greu - reușește să-i binedispună pe cei cu care interacționează, dând dovadă de inteligență, prietenie și bunătate.
În cele ce urmează se va prezenta domniilor voastre în stilu-i caracteristic, cu umorul și talentul care l-au consacrat.
,,GAGNIUC ANANIE - AUTOBIOGRAFIE - ÎNTR-O VESELIE…
Am văzut lumina zilei în… noaptea de 8 spre 9 ianuarie 1955 în satul Comănești, județul Suceava și dacă istoria va fi dreaptă în ceea ce privește talentul meu, acest sat... n-o să-și schimbe numele. Școala generală am terminat-o în nici opt ani, împreună cu tata, care era buldozerist. După clasa a II-a, când am făcut primele bastonașe, tata mi-a zis: „Gata cu școala, poți să te faci polițist!”
Notele la clasele 1-4 au fost de 5-10, iar la clasele 5-10 au fost și de 1-4!
Am urmat apoi cursurile... Bistriței ajungând la Câmpulung Moldovenesc unde, la un concurs de sărituri la trambulină - fiind un schior cam chior - a trebuit să plutesc două ore în aer negăsind pârtie de aterizare. Așa am ajuns la Institutul de Marină din Constanța, contrazicându-i pe unii colegi care spuneau că o să ajung eu la marină când o zbura porcul!
Cariera mea militară a fost umbrită de strălucirea literară, culminând cu înalta funcție de director al Editurii Militare, de unde singura mea ieșire a fost... ieșirea în pensie la care sunt condamnat și astăzi.
Capete de acuzare:
• 16 cărți de satiră și umor;
• 5 comedii la teatre de revistă din țară;
• peste 4000 de texte publicate (pe numărate!) în presa militară și civilă - locală și națională;
• numeroase emisiuni radio-Tv.
Am scris și nenumărate reclamații și anonime - ce vor intra în istoria literaturii române - care au rămas, însă, nepublicate.
Mai vreau să scriu o carte, adică un singur exemplar date fiind actualele prețuri, care să fie cumpărată prin subscripție publică. Scot cartea și îi rog pe cei care au xeroxuri sau imprimante… să mi-o tragă. Mulți susțin că sunt un scriitor de mare perspectivă și că, în două-trei sute de ani, voi ajunge celebru… Vom trăi și vom vedea!’’
Mulțumindu-i lui Noni Gagniuc pentru prietenie, asigurându-l de prețuirea mea, atașez - în final - și câteva dintre epigramele care îi aparțin.
Să fii sănătos, maestre, să ne revedem cât mai curând și să ciocnim niscaiva pahare pline cu afinata la care te gândești mereu… La bine și la greu!
FACEREA DE BINE
Al ei soț, prin stațiuni
Și-a trimis la băi femeia,
Unde-a stat cam patru luni
Și-a venit... în luna treia!
APUCĂTURI BAHICE
După ce-au băut atât
Și-au făcut-o tare, lată,
Nu s-au mai ținut de gât:
S-au luat de beregată!
SOȚUL BEȚIV ȘI NEVASTA
- Să nu-mi faceți tărăboi
C-am venit la nouă…
Eu sunt singur, pe când voi
Văd că sunteți două!
GÂNDURI DE IGNAT
Un porc, în prag de sărbătoare
Își zise: „Nu mănânc, să scap,
Să nu mă-ngraș, cumva, prea tare,
Că-mi mai aprind și paie-n cap!”
SOȚ ,,MODEL’’
Seara, când ajunge-acasă,
Dacă foamea îl cuprinde,
Soața îi întinde masă;
El ia masa... și-o întinde!
INVITAȚIE LA O EXPOZIȚIE
Foarte-amabil și atent
La pictură o invită:
- Haide, e un nou curent...
- Nu mă duc. Și-așa-s răcită!
ORDIN DE RETRAGERE
În câteva cuvinte
Ordonă la război:
- Soldați, de-acu-nainte,
Vom merge… înapoi!
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!