Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Căutătorii de comori au existat de când există și comorile, adică dintotdeauna. În prezent, însă, acești aventurieri, pasionați de istorie și de artefacte, au un ajutor de preț, aproape o comoară în sine: detectorul de metale.
Iar detectoarele de metale au ajuns, grație tehnologiei care a avansat și în acest domeniu, tot mai performante și tot mai accesibile ca preț, astfel că tot mai multă lume își permite unul. Mulți căutători de comori amatori au ajuns astfel să-și îndeplinească visul de a descoperi bogății străvechi bine ascunse și îngropate, de multe ori chiar înaintea arheologilor.
Legislația încurajează și ea căutătorii de comori, statul român recompensându-i pe cei care găsesc bunuri de preț, artefacte de valoare istorică și multe alte astfel de obiecte. Mai mult, specialiștii lucrează în prezent la un proieect de lege în România care le-ar permite căutătorilor de comori să meargă împreună, în echipă, cu arheologii, pe teren.
Conform statisticilor, în fiecare județ din România există între 50 și 100 de posesori de detectoare de metale, dar numărul lor este în creștere. Pe lângă comorile cu valoare istorică, care odată găsite trebuie predate statului, căutătorii de comori se axează și pe „scanarea” câmpurilor de luptă din vechime. Aceștia caută efecte militare, baionete, nasturi, gamele și insigne ale soldaților căzuți pe front. E adevărat, de multe ori, detectoarele de metal găsesc și muniție, care și ea trebuie predată odată găsită.
Cea mai mare comoară descoperită pe teritoriul României este chiar „aurul lui Decebal”, iar această descoperire a fost făcută acum câteva sute de ani, în secolul 16. Peste 400.000 de piese de aur au fost descoperite în albia râului Strei de către niște pescari, în jurul anului 1550. Când se deplasau cu bărcile pe râu au văzut, în lumina soarelui, niște obiecte strălucind printre pietre. Spre entuziasmul lor, au constatat că în apă erau monede de aur. Istoricii au consemnat că, descoperirea a fost făcută în apropiere de Deva, fiind vorba de peste 400.000 de monede şi o cantitate mare de piese din aur, toate scoase din albia râului. Se pare că tezaurul a fost scos la suprafață de ploile abundente, care au provocat inundații mari și alunecări de teren, ceea ce a condus la uimitoarea descoperire. Aceiași istorici consideră că aceasta a fost chiar o parte din comoara lui Decebal, conducătorul Daciei între anii 87-106. Se spune că el ar fi poruncit slujitorilor săi să îngroape comorile înainte de invazia romanilor, după care, i-ar fi ucis pe cei ce au ascuns aurul pentru ca locul în care se afla tezaurul să rămână secret.
Evident, acest gen de descoperiri sunt căutate și de căutării de comori din prezent, înarmați cu detectoare de metale. Nu de puține ori s-au găsit artefacte prețioase și comori valoroase cu ajutorul acestor detectoare, chiar și în ultimii ani. Cel mai recent, chiar în acest an, un grup de șapte căutători de comori din Buzău a descoperit peste 2.500 de monede medievale într-o pădure, în localitatea Spătaru. Conform legii, căutătorii de comori au predat comoara găsită autorităților, care va fi restaurată și va intra în patrimoniul Muzeului Județean Buzău.
Pentru căutătorii de comori înarmați cu detectoare de metale satisfacția nu constă doar în aventură și în bucuria găsirii unor obiecte cu însemnătate istorică. Avantajul este și unul de ordin material. Conform legii, muzeul de istorie trebuie să evalueze descoperirile făcute de căutătorii de comori, iar aceștia sunt recompensați cu până la 30% din valoarea acesteia. Sumele astfel câștigate pot fi unele de ordinul miilor și zecilor de mii de euro.
De exemplu, un vâlcean, pe nume Iulian Enache, a descoperit în 2013 cel mai mare tezaur monetar de argint de pe teritoriul României, format din monede otomane ce au fost estimate la jumătate de milion de euro. Tânărul ar fi trebuit să primească, așadar, 30% din această sumă.
Vâlceanul își cumpărase detector de metale pentru a găsi meteoriți, dar a dat întâmplător peste comoară pe un câmp din comuna vâlceană Golești. Comoara găsită cântărea peste 50 de kilograme și număra peste 47.000 de bani de argint, toate monedele fiind bătute în prima jumătate a secolului al XV-lea. Potrivit directorului Muzeului Naţional de Istorie, în urmă cu aproximativ 600 de ani, cel care deţinea o astfel de comoară ar fi putut angaja o armată ori şi-ar fi permis să cumpere câteva zeci de sate în Ţara Românească, conform cotidianului Adevărul.
Pe viitor, însă, odată schimbată legislația, statul nu va mai plăti pentru aceste descoperiri decât dacă au fost realizate de acele echipe mixte de arheologi și căutători de comori de care vorbeam mai devreme.
Chiar și așa, iată, se pare că un detector de metale îți poate aduce câștiguri frumoase, iar, dacă nu, măcar îți încurajează un hobby care implică multă mișcare, aer curat și adrenalina căutării unor artefacte de valoare imensă. Adevărata comoară, până la urmă, e căutarea comorilor!
