14% dintre români nu mai mănâncă pui din comerţ, după scandalul cărnii alterate

Aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerţ, după declanşarea scandalului legat de carnea de pui alterată descoperită în mai multe magazine, reiese dintr-un studiu IRES dat publicităţii joi.

O treime dintre participanţii la studiu care au auzit de acest scandal recunosc că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui, spun realizatorii cercetării.

Schimbarea se traduce, în cazul celor mai mulţi dintre respondenţi, în primul rând prin refuzul de a mai cumpăra sau de a mai consuma carne de pui din comerţ (43%) şi sporirea atenţiei la cumpărături (26%), se mai precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Asta ar înseamna, raportat la totalul respondenţilor, că aproximativ 14% dintre români nu mai cumpără sau nu mai consumă carne de pui din comerţ, după declanşarea scandalului cărnii alterate.

De asemenea, alte 26 de procente din totalul celor care susţin că şi-au schimbat comportamentul de consum în privinţa cărnii de pui spun că, de la începerea scandalului, sunt mai atenţi la cumpărături.

Potrivit sursei citate, studiul a evaluat deopotrivă percepţia românilor despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, dar şi comportamentele de consum alimentar şi gradul de informare cu privire la siguranţa alimentară.

Astfel, arată realizatorii studiului, românii sunt informaţi şi interesaţi cu privire la evenimentele legate de siguranţa alimentară şi se declară atenţi la etichetarea produselor pe care le consumă.

Cercetarea arată că aproape nouă din zece respondenţi (87 la sută) au auzit despre evenimentele legate de carnea de pui alterată, însă doar nouă procente cunosc numele producătorului cărnii, respectiv Avicola Călăraşi, iar 13 la sută spun că este un producător din Călăraşi. Dintre cei intervievaţi, 67 la sută nu cunosc producătorul.

Din totalul celor care au auzit de Avicola Călăraşi, peste 40 la sută au consumat produse ale acestui producător, iar gradul de încredere în acestea este mai degrabă scăzut, cel mai probabil recentele evenimente fiind cele care stau la baza acestor rezultate, arată IRES.

Totodată, 53 la sută dintre respondenţii care au auzit de Avicola Călăraşi spun că au puţină şi foarte puţină încredere în produsele din carne de pui ale acestui producător, iar 28 la sută au încredere multă şi foarte multă.

În acelaşi context, peste jumătate dintre cei intervievaţi (57 la sută) consideră că autorităţile statului au acţionat suficient de rapid pentru confiscarea cărnii de pui alterate, iar o treime însă nu împărtăşesc această opinie şi cred că nu s-a acţionat rapid.

Peste jumătate dintre participanţii la studiul IRES care au auzit de scandalul cărnii de pui alterate cred că nivelul riscului în urma acestui eveniment este mai mic decât cel existent în cazul evenimentelor legate de gripa aviară din 2009, se mai precizează în comunicatul privind această cercetare.

Realizatorii studiului mai spun că, în România, consumul de carne de pui este foarte ridicat. Astfel, 97 la sută dintre participanţii la studiu mănâncă acest tip de carne, şase din zece români o consumă de câteva ori pe săptămână, în timp ce un român din zece o consumă zilnic.

Peste o treime dintre consumatori spun că îşi cresc sau îşi sacrifică singuri păsările, în timp ce 60 la sută o cumpără de la diferiţi furnizori. Astfel, unul din trei respondenţi îşi procură carnea de pui din supermarket sau hypermarket, iar unul din cinci români o cumpără din magazine specializate. Pentru cinci la sută dintre respondenţi, procurarea cărnii de pui se face "la întâmplare", conform studiului IRES.

Pe de altă parte, sondajul a avut în vedere interesul cu privire la siguranţa alimentară.

Potrivit sursei citate, peste jumătate dintre participanţii la studiu declară că au puţină sau foarte puţină încredere în calitatea cărnii de pui vândute în magazinele din România.

Totodată, peste 60 la sută dintre respondenţi susţin că, atunci când cumpără un produs, îi studiază eticheta, pentru a se informa cu privire la ceea ce conţine acesta.

În ceea ce priveşte îngrijorările legate de posibilitatea producerii unor epidemii care să aibă la bază viruşi transmisibili prin alimente, cea legată boala vacii nebune este cea care trezeşte cele mai puţine îngrijorări, în timp ce o epidemie de salmonella este cea care îi îngrijorează cel mai mult pe români.

Studiul a fost realizat, în perioada 5-6 noiembrie, pe un eșantion de 1.493 de persoane în vârstă de cel puţin 18 ani.

Respondenţii au fost chestionaţi prin interviuri telefonice, iar eroarea maximă tolerată a cercetării este de ± 2,5%.