Torţionarul Ion Ficior, pus sub acuzare pentru genocid

Torţionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid, în dosarul privind moartea unor deţinuţi la Colonia de muncă Periprava, unitate pe care a condus-o în perioada 1958-1963, potrivit unor surse judiciare.

Ion Ficior a venit, joi dimineaţă, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta nefăcând nicio declaraţie la intrare.

Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au citat pe Ion Ficior pentru a-i aduce la cunoştinţă învinuirea de genocid, în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat în 19 septembrie denunţul pentru genocid formulat de IICCMER împotriva colonelului (r) Ion Ficior.

IICCMER a arătat în denunţ că Ion Ficior, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.

Reprezentanţii IICCMER au arătat că regimul de exterminare pus în aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, bătăi şi alte violenţe, lipsa condiţiilor elementare de trai şi, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.

"Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunţului că a identificat cel puţin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deţinuţilor politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcţii de conducere a coloniei de muncă", a precizat PICCJ în comunicat.

IICCMER a solicitat în 18 septembrie Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, declara că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

Ion Ficior a introdus la Colonia de muncă Periprava un regim de detenţie abuziv, represiv, discretionar împotriva deţinuţilor politici, consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim, mai spunea Muraru.

Acesta preciza că au fost strânse documente care arată că în perioada în care la conducerea Coloniei de muncă Periprava a fost Ion Ficior au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice, probele fiind transmise Parchetului.

Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.

IICMER a identificat peste 50 de supravieţuitori ai Coloniei de muncă de la Periprava, fiind luate mărturii de la 21 foşti deţinuţi politici.

"Decesele înregistrate în timpul mandatului colonelului Ion Ficior definesc regimul de detenţie instituit de acesta şi reprezintă premisele instituirii regimului de exterminare a deţinuţilor politici", preciza Muraru.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat, pe 30 iulie, Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

În 9 august, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a preluat de la Parchetul Tribunalului Bucureşti, dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.

Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

Potrivit procurorilor, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a supus colectivitatea reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora, prin acţiuni ce depăşesc cadrul legal (lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente, bătaia şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi)".