Iubitorii de animale spun că nu vor câini în stradă, dar că problema nu se rezolvă de azi pe mâine

Reprezentanţi şi voluntari ai unor ONG-uri, dar şi simpli cetăţeni au protestat ieri în Capitală faţă de eutanasierea maidanezilor, arătând că aceasta s-a dovedit ineficientă şi susţinând că nici ei nu vor câini în stradă, dar această problemă nu se poate rezolva de azi pe mâine.

Peste 200 de persoane au protestat în faţa Parlamentului, în timp ce legea ce permite eutanasierea câinilor fără stăpân care nu sunt adoptaţi sau revendicaţi în 14 zile de când ajung în adăposturi a primit votul final la Camera Deputaţilor.

Mesaje emoţionale ca "Spune nu crimei", "Opriţi măcelul!", "Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten" s-au amestecat cu cele care argumentau că eutanasierea nu este soluţia pentru a scăpa de câinii maidanezi, precum: "În ultimii 12 ani, în Bucureşti au fost omorâţi 150.000 de câini fără ca populaţia să dispară sau să fie diminuată considerabil", "Nu pot hingherii omorî cât poate populaţia abandona", "Sursa continuă de câini este dată de abandon şi înmulţirea necontrolată".

Întrebaţi ce soluţie văd pentru cei aproximativ 65.000 de câini maidanezi, câţi sunt estimaţi în Capitală, atât cei de la ONG-uri, cât şi bucureştenii obişnuiţi spuneau că problema nu se poate rezolva într-o săptămână sau o lună o astfel de problemă, despre care se ştie de peste 23 de ani.

Celor care cer ca patrupedele din stradă "să dispară", pentru a trăi într-un oraş civilizat, cei cunoscuţi drept "iubitori de animale" le răspund că maidanezii "nu au ieşit din asfalt" şi că "fiecare trebuie să îşi asume responsabilitatea", în timp ce "civilizaţia înseamnă, în primul rând, non-violenţă".

Ei propun, pe lângă sterilizare, pedepsirea abandonului şi eforturi coordonate pentru adopţia câinilor fără stăpân, ca soluţii pe termen lung.

Reprezentanţii ONG-urilor au arătat că "îşi fac partea" lor: umplu adăposturile pe care le au, sterilizează, deparazitează şi vaccinează câinii şi astfel îi dau spre adopţie, şi aceasta cu bani din donaţii, nu de la primărie.

Oana Iacob, voluntar al Asociaţiei Robi de şapte ani, a precizat că hrana câinilor din adăpostul asociaţiei, care costă 300-400 de lei pe zi, şi tratamentele medicale sunt acoperite din donaţii şi din direcţionarea a 2 la sută din impozit către asociaţie, în timp ce de întreţinerea adăpostului şi promovarea adopţiilor se ocupă voluntarii, în timpul liber.

"Foarte multă lume a fost indusă în eroare că ONG-urile iau bani şi lasă câinii pe străzi", a mai spus Oana Iacob, amintind că sterilizarea şi reteritorializarea câinilor a fost convenită cu primăria de ONG-urile cu care acesta a încheiat protocol.

În ceea ce priveşte eutanasierea câinilor strânşi de pe străzi care nu sunt revendicaţi sau adoptaţi din adăposturile primăriei în 14 zile, Oana spus că aceştia "practic nu au nici o şansă", pentru că nici în prezent câinii din aceste adăposturi nu sunt îngrijiţi şi nici promovaţi pentru a fi adoptaţi. "Degeaba îi lasă 14 zile", a conchis ea.

În plus, au arătat alţi manifestanţi, câinii vor continua să se înmulţească pe străzi şi vor fi omorâţi "ani de zile de-acum încolo", fără rezultat.

În Bucureşti, există aproximativ 64.000 de câini fără stăpân, iar posibilitatea municipalităţii de a-i caza în adăposturi este mult mai mică, potrivit reprezentanţilor municipalităţii.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat, ieri, că referendumul local privind eutanasierea câinilor vagabonzi nu va mai avea loc, ca urmare a adoptării de către Camera Deputaţilor a legii referitoare la problema patrupedelor fără stăpân.

Camera Deputaţilor a adoptat marţi amendamentul la Legea privind câinii fără stăpân care stabileşte un termen de 14 zile în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, să fie eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea.