Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoVicepreşedintele PDL Ioan Oltean a declarat, vineri, la Bistriţa, că direcţiile regionale antifraudă reprezintă "un fel de DNA la dispoziţia premierului", oraşele în care vor funcţiona acestea arătând "forţa fiecărui lider judeţean".
Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a spus, vineri, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că prin desfiinţarea Autorităţii Vamale şi a Gărzii Financiare premierul a dorit "să-şi constituie propriul DNA".
"Prin desfiinţarea Autorităţii Vamale şi a Gărzii Financiare, premierul Victor Ponta a dorit să-şi constituie propriul DNA, constituind cele opt direcţii regionale antifraudă fiscală, un fel de DNA la dispoziţia premierului. Pentru aceste opt direcţii antifraudă fiscală nu s-au mai putut găsi ca şi capitală cele opt pentru direcţiile regionale ale Finanţelor Publice, ci bătălia între liderii regionali şi judeţeni a condus spre identificarea altor regiuni în raport cu forţa fiecărui lider interesat de a aduce capitala în judeţul său", a spus Oltean.
El a dat şi câteva exemple de "capitale" ale direcţiilor regionale antifraudă, făcând legături cu membri ai USL.
"Avem Sibiu, evident îl avem şi pe Klaus Iohannis acolo. Târgu Jiu, dintr-un amărât de oraş, devine capitala regională antifraudă în detrimentul a cel puţin două judeţe extrem de importante acolo, Vâlcea şi Dolj. Cine era interesat? Premierul deputat de Târgu Jiu! Deva e altă capitală regională antifraudă. Evident, Dan Ruşanu, deputat de Deva, nu putea să nu-şi pună şi el amprenta pe stabilirea acestei locaţii. Nici vicepremierul Dragnea nu putea să rămână fără o satisfacţie. Capitala pentru Regiunea Sud-Muntenia a fost stabilită la Alexandria în detrimentul a două oraşe importante Ploieşti şi Piteşti. Ca o paranteză, e de remarcat că liderul judeţean al PSD Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, nu a reuşit să aducă una din cele două instituţii la Bistriţa, Direcţia Regională Antifraudă stabilindu-se la Oradea", a spus Oltean.
Potrivit liderului PDL, reacţiile unor "baroni locali" faţă de modul în care s-au stabilit aceste capitale au fost "deosebit de vehemente".
"Am văzut reacţia unui senator de Argeş care condamna faptul că Dragnea şi-a stabilit capitala Direcţiei Regionale Antifraudă la Alexandria, şi nu la Piteşti, de faptul că a fost stabilită la Târgu Jiu, şi nu la Timiş sau la Hunedoara. Se naşte o întrebare firească: de ce această bătălie pentru capitala centrului de antifraudă sau a direcţiilor regionale financiare într-o zonă sau alta? Pentru că aceste direcţii sunt unităţi extrem de importante în gestionarea şi controlul unui domeniu extrem de important, cel al fiscalităţii: locuri de muncă, funcţii extrem de importante, control asupra judeţelor aferente regiunii respective, buget şi funcţii extrem de importante. Aşa se explică bătălia extrem de dură între liderii locali, baronii locali, pentru a atrage în zona lor una din cele locaţii pe care Guvernul le-a definitivat", a spus Oltean.
Guvernul a aprobat, în şedinţa din 24 iulie, cele opt sedii ale direcţiilor financiare regionale, precum şi sediile regionale ale Direcţiei Antifraudă a ANAF, a anunţat premierul Victor Ponta, care a arătat că sediile regionale ANAF au fost stabilite în funcţie de cel mai mare număr de contribuabili.
Sedii ale administraţiei financiare regionale vor fi înfiinţate la Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara, Craiova, Iaşi, Ploieşti, Galaţi şi Bucureşti.
Ponta spunea că direcţiile antifraudă au fost stabilite pentru acele oraşe care au activităţi specifice frontierelor, precum Constanţa, Suceava sau Oradea.
Alte astfel de sedii vor fi deschise la Alexandria, Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi Bucureşti, a completat Guvernul, prezicând că sediile structurilor regionale antifraudă au fost stabilite în localităţi din zone care prezintă riscuri ridicate de evaziune fiscală sau în zone limitrofe frontierelor.
