CE propune un Parchet European, pentru îmbunătăţirea urmăririi penale în cazuri de fraudă

Comisia Europeană (CE) propune instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări și urmăriri penale, dar să aibă şi competenţa de a trimite în judecată, în instanțele din statele membre, persoanele învinuite de infracțiuni ce afectează bugetul UE.

"Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acționează în vederea îmbunătățirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracțiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmăriri penale, acesta urmând să aibă competența, la nevoie, de a trimite în judecată - în instanțele din statele membre - persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Reprezentanţa CE în România.

Potrivit sursei citate, Parchetul European va fi o instituție independentă, supusă controlului democratic.

"După cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astăzi (miercuri - n.r.) instituirea Parchetului European. Această inițiativă confirmă angajamentul Comisiei față de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida în mod decisiv protecția banilor contribuabililor și combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat și angajamentul de a consolida și întări procedurile OLAF aplicate garanțiilor procedurale, similar cu garanțiile pe care le va oferi Parchetul European", a declarat preşedintele CE, José Manuel Barroso, citat în comunicat.

Potrivit vicepreședintelui CE Viviane Reding, comisar european pentru justiție, prin adoptarea acestei propuneri, Comisia își respectă promisiunea de a aplica o politică de toleranță zero față de fraudele împotriva bugetului UE.

„Dacă la nivelul UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru"

"Când sunt în joc banii contribuabililor, fiecare euro contează - cu atât mai mult în contextul economic actual. Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce în fața justiției. Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru", a mai spus Reding, care a făcut apel la statele membre și la Parlamentul European să sprijine acest proiect important, astfel încât Parchetul European să înceapă să funcționeze din 1 ianuarie 2015.

La rândul său, comisarul european pentru lupta antifraudă, Algirdas Šemeta, spune că Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. "Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competențe se opresc la frontierele naționale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale", a mai spus Šemeta.

În acelaşi context, comisarul european pentru lupta antifraudă a adăugat că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va continua să desfășoare activități importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competență a noului parchet. "Ideile pe care le-am prezentat astăzi pentru a-i îmbunătăți guvernanța, împreună cu recenta reformă, vor transforma OLAF într-un organism mai eficient și mai responsabil în activitatea sa. Ca atare, succesul nostru în combaterea și descurajarea fraudelor la nivelul UE va spori foarte mult", a explicat Šemeta.

Potrivit CE, logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un "buget federal", finanțat de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune, este nevoie, de asemenea, de "instrumente federale" pentru a proteja acest buget, în mod eficace, pe întreg teritoriul Uniunii.

În prezent, arată CE, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecție și de asigurare a respectării legislației foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracțiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 %.

"Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, și să fure banii cetățenilor. Chiar și atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce privește ratele condamnărilor pentru infracțiuni împotriva bugetului UE", se menţionează în comunicat.

Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat și încheiat, astfel încât infractorii să știe că vor fi cercetați și deferiți justiției.

Potrivit Comisiei, în temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. La fel Marea Britanie și Irlanda, cu excepția cazului în care acestea decid în mod voluntar și expres să facă acest lucru.

În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agenției Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) și prezintă o comunicare privind guvernanța OLAF.

Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale

CE precizează că Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale. Procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională, iar acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente și ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanțiale.

Instanțelor naționale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acțiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanțele naționale. În același timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfășurate de Parchetul European.

Integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel național și cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor, va fi asigurată de un "colegiu" format din 10 persoane, reunind procurorul general, patru procurori adjuncți și cinci procurori delegați.

Propunerea CE garantează o protecție mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naționale în ceea ce privește drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare și traducere, dreptul la informare și accesul la dosar sau dreptul la un avocat, în caz de arest, se mai arată în comunicat.

În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislația UE, pentru a se asigura garanții temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea și de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistență juridică, dreptul de a prezenta probe și dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabilește, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum și dispoziții privind colectarea și utilizarea probelor.