Ocupaţia de bonă ar putea fi reglementată şi în România, existând deja o propunere legislativă

Romanian Angel Appeal a înaintat Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor o propunere pentru reglementarea şi organizarea ocupaţiilor de bonă şi babysitter, potrivit căreia o bonă ar putea să ofere simultan, la domiciliul său, servicii pentru cel mult şase copii de peste şase ani.

Propunerea legislativă a organizaţiei neguvernamentale face diferenţa între bonă şi babysitter în sensul în care un babysitter este o persoană acreditată care poate acorda servicii de îngrijire şi supraveghere la domiciliul copilului, în timp ce o bonă ar putea să asigure aceleaşi servicii atât la domiciliul copilului, cât şi la cel propriu.

Documentul înaintat Comisiei pentru drepturile omului prevede că o bonă poate să ofere simultan, la domiciliul său, servicii de zi pentru cel mult patru copii care au între trei luni şi şase ani, iar pentru copii care au peste şase ani o persoană cu o astfel de calificare va putea oferi simultan servicii pentru cel mult şase copii.

Reprezentanţii Romanian Angel Appeal au precizat că, în România, există deja o reţea de aproximativ de 2.000 de persoane calificate în meseria de bonă sau babysitter şi susţin că reglementarea acestor ocupaţii ar aduce beneficii atât familiilor cu copii mici, care ar avea garanţia că de copii lor se vor ocupa persoane pregătite şi testate psihologic anterior începerii activităţii, cât şi femeilor şomere, care cu greu reuşesc să-şi găsească de muncă în România, dar şi bugetului de stat, prin faptul că aceste persoane nu vor mai lucra la negru, aşa cum se întâmplă în 90% din cazuri, în prezent.

Iniţiatorii proiectului de act normativ propun ca bonele să poată lucra ca persoane fizice autorizate sau cu contract individual de muncă. În cazul în care ar opta pentru a lucra ca persoană fizică autorizată, plata acestora ar urma să se realizeze pe bază de tarif orar.

Ce face o bonă

În desfăşurarea activităţii, bona sau babysitterul ar trebui să furnizeze cel puţin următoarele servicii: îngrijirea şi supravegherea copilului, hrănirea acestuia, acordarea primului ajutor în caz de îmbolnăvire, accidentare, informarea reprezentanţilor legali ai copilului cu privire la apariţia unor situaţii deosebite şi însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei sau sprijinirea acestuia pentru desfăşurarea unor asemenea activităţi, precum şi realizarea de activităţi în vederea dezvoltării de abilităţi de viaţă independentă, se mai arată în proiect.

În proiectul de propunere legislativă se mai prevede că poate fi bonă sau babysitter orice persoană care a împlinit 18 ani şi are capacitate deplină de exerciţiu, a absolvit învăţământul obligatoriu, are o stare de sănătate bună atestată de medicul de familie, în mod obligatoriu, cel puţin o dată pe an şi prezintă garanţii cu privire la îngrijirea şi supravegherea copiilor, evidenţiate prin evaluare socială şi psihologică, realizată obligatoriu cel puţin anual.

În cazul bonei care oferă servicii la domiciliu, ar trebui să se asigure drept de folosinţă asupra unei locuinţe care acoperă în mod corespunzător necesităţile de preparare a hranei, de igienă, supraveghere, odihnă şi spaţiu ale utilizatorilor săi.

De asemenea, persoanele care ar dori să aibă o astfel de meserie vor trebui să facă dovada că au urmat cursuri de formare, organizate de furnizori publici sau privaţi, autorizaţi de Autoritatea Naţională pentru Calificări sau că deţin un certificat care atestă evaluarea competenţelor de babysitter.

Romania Angel Appeal a precizat că există deja metodologia de formare pentru bonă şi babysitter, aceasta cuprinzând 120 de ore de pregătire teoretică şi 240 de ore de practică.

Registru naţional al bonelor şi babysitterilor din România

Iniţiatorii propunerii legislative susţin şi necesitatea organizării unui registru naţional al bonelor şi babysitterilor din România, precum şi a unor birou naţional al bonelor şi babysitterilor, ca departament în cadrul Direcţiei Protecţia Copilului din Ministerul Muncii.

Totodată, iniţiatorii susţin că proiectul de lege nu implică o diminuare a veniturilor de stat, deoarece implementarea acestuia ar reduce fenomenul de muncă la negru, prin stimularea persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în acest domeniu de a intra în legalitate şi, pe cale de consecinţă, se va ajunge la creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor.

În nota de fundamentare a proiectului se menţionează că, în prezent, salariul mediu lunar al unei bone sau al unui babysitter este de 1.100 de lei, iar acest venit net determină un cost lunar total cu plata acestui salariu în valoare de 1.850 de lei atât pentru cazul în care bona este angajată cu contract individual de muncă, cât şi pentru cei care sunt persoane fizice autorizate.

Parlamentarii prezenţi la dezbaterea de marţi în care a fost prezentat acest proiect au susţinut necesitatea reglementării acestui domeniu, solicitând însă completarea proiectului cu standardele de calitate pentru astfel de servicii, dar şi cu alte elemente tehnice care, în prezent, fac anumite prevederi neclare, în opinia lor.

La dezbateri a participat şi adjunctul Avocatului Poporului Ionel Oprea, care a apreciat că proiectul vine într-un moment foarte bun, pentru că, în opinia lui, stimulează crearea de noi locuri de muncă, aduce noi venituri la bugetul de stat, dar este şi în interesul superior al copilului.