Google
 
marţi, 9 apr 2013 - Anul XVIII, nr. 82 (5289)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6603 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9613 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

IPP: România, cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor, cel mai mare nivel de corecţii financiare

 

România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor europene şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, achiziţiile publice fiind, din punct de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea banilor, domeniul cel mai sensibil, potrivit Institutului pentru Politici Publice (IPP).

Potrivit directorului de programe al IPP, Elena Iorga, suma totală aproximativă a corecţiilor financiare aplicate până în decembrie 2012 este de 300 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 20 la sută din totalul fondurilor structurale absorbite în acelaşi interval.

"România are cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor din EU 27 şi cel mai mare nivel al corecţiilor financiare, care este dublu faţă de Spania (158 milioane de euro) şi de 15 ori mai mult decât Polonia (24 de milioane) sau Germania (22 de milioane)", a declarat, luni, Elena Iorga, la conferinţa de lansare a unei culegeri ce cuprinde note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor finanicare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale.

Totodată, directorul de programe al IPP a menţionat că valoarea medie a unei corecţii financiare aplicate într‐un proiect cu finanţare din fonduri structurale a fost de aproximativ 13 la sută din bugetul unei contract de achiziţie publică, media unei corecţii fiind de circa 400.000 de euro.

Din aproximativ 170 de milioane de euro reprezentând fonduri care au fost disponibile prin Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, nu s-a folosit sau alocat niciun leu pentru pregătirea
beneficiarilor de proiecte pentru prevenirea aplicării de corecţii financiare, au mai arătat reprezentanţii IPP.

"Cel mai frecvent aplicate corecţii financiare sunt cele în valoare de cinci la sută din bugetul unei achiziţii, respectiv 25 la sută din valoarea contractului, dar există şi situaţii în care s‐au aplicat corecţii de 100 la sută din valoarea respectivului contract", a mai arătat Elena Iorga, care a dat ca exemplu Consiliul Judeţean Olt, unde corecţia financiară primită a fost în valoare de 16.994.012 lei (aproximativ 3,7 milioane de euro).

Cea mai mare corecţie financiară aplicată într‐un proiect a fost în cazul Consiliului Judeţean Tulcea, pentru un contract de lucrări, valoarea acesteia fiind de 30.655.809 lei, adică aproximativ şapte milioane de euro.

Iniţiatorii culegerii de note de constatare au arătat, cu acelaşi prilej, că domeniul cel mai sensibil din punct de vedere al greşelilor efectuate în utilizarea fondurilor europene îl reprezintă achiziţiile publice, care constituie şi cea mai importantă cauză a neeligibilităţii cheltuielilor efectuate.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), Tudor Pendiuc, a arătat că cea mai mare parte a dificultăţilor şi problemelor apărute în procesul de implementare a proiectelor cu finanţare europeană "îşi au izvorul în lipsa de colaborare şi solidaritate care trebuie să existe între autorităţile locale şi cele centrale sau de control".

"Trebuie să înţelegem că, dacă aceşti bani se pierd, îi pierde România, şi nu entitatea publică locală «X» sau entitatea publică judeţeană «Y»", a mai sus Pendiuc.

Iniţiatorii culegerii de note de constatare au mai arătat că, în urma colectării datelor din teren, pentru rezolvarea greşelilor întâlnite în domeniul achiziţiilor publice şi, implicit, pentru scăderea corecţiilor financiare aplicate, este necesar ca autorităţile de control să elaboreze ghiduri pentru prevenirea aplicării de corecţii financiare, cu exemple din practică, dar şi să unifice jurisprudenţa în materia actelor de control şi de aplicare a corecţiilor financiare.

Reprezentanţii IPP au mai precizat că este necesară modificarea ordonanţei privind achiziţiile publice (OUG 34/2006) şi unificarea procedurilor de achiziţii sau implementare pentru toate
programele operaţionale în viitorul exerciţiu financiar 2014‐2020, dar şi elaborarea de modele standard a documentaţiilor de atribuire.

Potrivit IPP, culegerea "Note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor finanicare în proiectele cu finanţare din fonduri structurale" a fost realizată în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi cu sprijinul societăţii de avocaţi "Ţucă Zbârcea şi Asociaţii".

Culegerea cuprinde un număr de o sută de speţe, colectate de reprezentanţii IPP de la primării municipii reşedinţă de judeţ şi consilii judeţene, şi redă conţinutul notelor de constatare a neregulilor şi de aplicare a corecţiilor financiare emise de către autorităţile cu competenţe de control, respectiv Autoritatea de Audit şi Autorităţile de Management, corespunzătoare unor contracte de achiziţii finanţate în cadrul Programelor Operaţionale (POR, POS Mediu, PODCA şi POSCCE).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului IPP: România, cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor, cel mai mare nivel de corecţii financiare.
 Vizualizări articol: 866 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.23/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.2 din 13 voturi
IPP: România, cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor, cel mai mare nivel de corecţii financiare4.2513

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Sunteti naivi? trimis de
( 9 apr 2013, 13:37:00
De unde atitea greseli?! .... Chiar nu se mai fura? Toti de la mic la mare recunosc ca este o placere sa furi zilnic!
2.   Fonduri europene trimis de
( 9 apr 2013, 13:49:51
Autoritatile nu au o mare apetenta pentru investitiile cu fonduri europene.Exista firme de audit straine care verifica licitatiile, lucrarile si devizele de executie.In caz ca se constata nereguli exista riscul de a inapoia o parte din bani sau toata suma.
Din cele 226 de proiecte depuse pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile, de catre institutii de stat sau private din judetul Suceava in perioada 2007-2012, doar 5 apartin Primariei Suceava. Altfel spus, administratia Lungu a ratat toti acesti ani. Este de neinchipuit cum, intr-un oras municipiu de judet, poti sa ai, procentual discutand, o rata de succes de 2,21%, din totalul proiectelor depuse! Ceea ce imi spune mie ca mediul de afaceri sucevean a inteles corect prioritatile de dezvoltare, in vreme ce Primaria Suceava inca nu isi da seama in ce secol traim!.Din totalul de 5 proiecte POR, Suceava a finalizat patru dintre ele, respectiv pe cel de supraveghere cu camere video , cel de modernizare a iluminatului public, de reabilitare a 14 strazi si cel de amenajare a parcarilor subterane. E spre finalizare Centrul de sustinere a traditiilor populare.

3.   Fonduri europene trimis de
( 9 apr 2013, 14:10:02
Consiliul Judeţean Suceava trebuie să returneze 2,58 de milioane de lei din proiectele finanţate cu fonduri europene. Este vorba de contracte încheiate în perioada 2008-2011.Sa trecem la exemple concrete:
Pentru proiectul „Pelerin în Bucovina” corecţia aplicată este de aproximativ 289 milioane lei vechi,la „Hora Bucovinei” trebuie rambursată suma de 283 milioane de lei,la „Crăciun în Bucovina” – 160 milioane de lei , la „Paşte în Bucovina” – 542 milioane de lei.Modernizare DJ 174 Vatra Dornei - Şaru Dornei - Panaci, Asocierea SC Con Bucovina SA –SC Cominco SA –SC Eurostrade Corectia aplicata :418.375 ron. Motive acordare corectii:s-a apreciat ca lucrarile suplimentare ce au facut obiectul actului adtional nr.2 nu sunt cu caracter imprevizibil.
DJ208 Dolhasca Probota ; Executant SC Argecom SA Pitesti ;corectii aplicate 212.406 ron ;motivare corectie:s-a apreciat ca nejustificata cresterea valorii contractuului de executie prin incheierea actului aditional nr.1

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Actualitate national

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei