România ar putea importa sânge din UE, în caz de calamităţi

România ar putea importa sânge şi componente sanguine umane din statele UE, în cazul unor calamităţi, catastrofe şi evenimente deosebite, urmând să fie posibil şi exportul către alte ţări, cu condiţia să nu fie afectat necesarul naţional, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătăţii (MS).

Proiectul Ordinului pentru aprobarea normelor de autorizare pentru importul sau exportul de sânge şi componente sanguine din sau în alte ţări, postat pe site-ul MS, se află în dezbatere publică până la 7 martie.

Potrivit proiectului, acesta nu se aplică pentru importul şi/sau exportul de sânge uman şi/sau componente sanguine umane destinate altor domenii decât cel terapeutic.

Acelaşi document prevede că nu se acceptă importul de sânge şi componente sanguine umane dacă în statul de unde se importă există focare sau epidemii de infecţii transmisibile prin sânge.

Importul de sânge şi componente sanguine umane se face în special în caz de calamităţi, catastrofe şi evenimente deosebite, în care apare o creştere marcată a necesarului de sânge şi /sau componente sanguine şi scăderea rezervei naţionale de sânge, dar şi atunci când există nevoie de anumite componente sanguine care nu se produc în România, se arată în proiect.

În privinţa exportului, acesta se aprobă cu condiţia neafectării autosuficienţei naţionale, inclusiv a rezervei naţionale de sânge, conform documentului citat.

Proiectul a fost redactat după ce, în cadrul acţiunii de verificare a Comisiei Europene privind stadiul transpunerii de către România a directivelor din domeniul transfuziei sanguine, s-a constatat că există reglementări comunitare pentru care nu a fost găsite corespondenţe în legislaţia naţională.

Potrivit reglementărilor UE, în cazul sângelui şi al componentelor sanguine importate din ţări terţe, este importantă asigurarea unui nivel echivalent de trasabilitate de către centrele de transfuzie sanguină în etapele ce preced importul în Comunitate.

Documentul prevede, astfel, stabilirea unor proceduri precise de identificare a donatorului, a pacientului şi a laboratorului prin arhivarea informaţiilor şi printr-un sistem de identificare şi etichetare adecvat.

Este de dorit, de asemenea, dezvoltarea unui sistem care să permită identificarea unică şi inconfundabilă a donaţiilor de sânge şi de componente sanguine în interiorul Comunităţii.

Introducerea sau scoaterea din ţară de sânge şi componente sanguine pentru utilizare terapeutică, fără autorizaţie eliberată de către Ministerul Sănătăţii constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii, prevede acelaşi proiect.

Directorul Centrului de Transfuzii Bucureşti, dr. Doina Goşa, declara în iunie 2012 că anual sunt colectaţi aproximativ 40.000 de litri.

Potrivit medicului, cele mai mari cantităţi de sânge sunt folosiţi pentru transplantul de ficat, de cord, rinichi, medular şi în oncologie. De asemenea, clinicile de chirurgie cardiovasculară solicită mult sânge şi produse derivate.

În Centrul de Transfuzii al Capitalei donează, în fiecare lună, aproximativ 5.000 de persoane.

Numărul donatorilor din România nu depăşeşte 2 la sută din populaţie, faţă de media europeană de 10 la sută.