Societatea civilă, divizată de subiectul banilor pentru culte: 33 de ONG-uri susţin finanţarea

Un număr de 33 de ONG-uri afirmă, într-o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor, că finanţarea unor activităţi ale cultelor religioase de la buget nu constituie o violare a libertăţii de conştiinţă a contribuabililor şi este conformă cu legile şi practicile din majoritatea ţărilor UE.

Scrisoarea vine în replică la mesajul public transmis marţi de alte 22 de ONG-uri, care cereau Parlamentului să oprească finanţarea cultelor religioase "cu aproximativ 540 de milioane de euro pe an, sumă echivalentă cu 0,4 la sută din PIB", iar fondurile respective să fie redirecţionate către educaţie, cercetare şi sănătate.

"După cum vă este cunoscut, ultimul recensământ a reliefat faptul că aproape 99% din populația României este religioasă, ateii și agnosticii reprezentând 0,2%. În aceste condiții, ne punem întrebarea dacă reprezentanții acestor ONG-uri, adică cei 0,2% dintre români, pot decide care sunt prioritățile și ce ar trebui să se finanțeze pentru ceilalți 99% dintre noi, marea majoritate membri ai Bisericii Ortodoxe Române" spun, în replică, organizaţiile care le-au scris miercuri parlamentarilor.

Cele 33 de ONG-uri care susţin finanţarea cultelor de la buget mai afirmă că "o parte dintre dintre organizațiile secularist-ateiste, care au programe anarhiste, pro-homosexuale și neomarxiste, semnatare ale acestei inițiative, se regăsesc și în parteneriatul cu Luna Istoriei LGTB care este în desfășurare, ceea ce conduce la ideea unei ofensive concertate împotriva Tradiției acestui neam, aceleași organizații contestând orele și manualele de religie și dorind scoaterea icoanelor din instituțiile de învățământ".

Parteneriatul dintre stat și Biserică, arată semnatarii scrisorii de miercuri, nu este o invenție recentă, iar importanța religiei a fost subliniată inclusiv de Regele Carol I, în testamentul său.

"Biserica, de-a lungul timpului, a ridicat școli, fundații spitalicești, a făcut acte de caritate, a acordat burse, participând direct la istoria acestui neam, prin îngrijirea sufletelor și asistență socială, prin lupta pentru emanciparea națională acolo unde românii au fost oprimați, prin permanenta însuflețire a nădejdii în viitorul României. (...) Legea, nr. 489/2006 privind Libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor pleacă de la premisa de bază a recunoaşterii de către Stat a rolului pozitiv al cultelor în viaţa societăţii româneşti contemporane. (...) Articolul 29 din Constituţie stabileşte principiul susţinerii acordate de stat cultelor, iar articolul 12 din Legea nr. 489/2006 stabileşte că subvenţiile acordate de Stat sunt controlate de Stat", se mai arată în scrisoarea celor 33 de ONG-uri.

În aceeaşi scrisoare, semnatarii precizează că în Grecia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia și Finlanda, țări membre UE, biserica predominantă este considerată Biserică de Stat. "În general, există ori sprijin direct din partea statului (de exemplu: Danemarca, Irlanda şi Norvegia), ori sprijin indirect, prin colectarea de către stat a contribuţiilor credincioșilor, care sunt alocate ulterior fiecărei biserici, cum se întâmplă, de exemplu, în Finlanda, Germania şi Suedia. În plus, bisericile din majoritatea statelor europene sunt scutite de la plata multor taxe, inclusiv cele pe proprietăţile imobiliare", se mai arată în scrisoare.

În opinia celor 33 de ONG-uri, ceea ce doresc să inspire organizațiile care reprezintă secularismul-ateu este atât împotriva legilor din țara noastră, cât și împotriva practicilor curente din majoritatea statelor U.E., unde Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că finanţarea unor activitaţi ale cultelor religioase de la buget nu constituie o violare a libertăţii de conştiinţă a contribuabililor.

"Nu în ultimul rând, am vrea să vă reamintim că înmulțirea lăcașurilor de cult după 1990 reprezintă modul prin care neamul românesc a înțeles să-și manifeste spontan credința, după 45 de ani în care Biserica a fost supusă terorii ideologice. O teroare pe care reprezentanții a 0,2% dintre cetățenii acestei țări observăm că sunt tentați să o continue, cerințele lor bazându-se pe falsuri flagrante pe care vor să le impună opiniei publice (sumele vehiculate în sprijinul dat de stat Bisericii sunt de câteva ori mai mari decat cele reale), precum și pe presiunea asupra elementului majoritar creștin-ortodox, care se vede obligat să reacționeze la campaniile mediatice instrumentate de aceste organizații care au un vădit caracter anti-național. Ținând cont de aceste argumente, noi, semnatarii acestei scrisori, în care dăm glas marii majorități a celor care v-au ales în forurile legislative ale țării, avem încredere că veți lua cea mai bună decizie", se încheie mesajul transmis miercuri parlamentarilor.

Scrisoarea este semnată de Alianța pentru Demnitate Națională, Asociaţia Christiana, Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro-Vita din România, Alianța Familiilor din România, Asociația Rost, Asociația Pro-Vita București, Asociația pentru Libertatea Românilor, Asociația Prietenii Sf. Efrem cel Nou, Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului, Liga Studenților din Universitatea din Bucureşti, Liga de Utilitate Publică, Liga Distributistă Română "Ion Mihalache", Asociația "Bucovina Profundă", Asociația Studenților Creștini-Ortodocși din România filiala București, Fundația "Sfinții Martiri Brâncoveni" Suceava, Asociația Predania, Asociația "Ortodoxia Tinerilor", Asociaţia Meșterilor Populari din Moldova - Iaşi, Asociaţia Hrisdoria, Asociația Civică a Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români, Asociația pentru Cultură și Educație "Sfântul Daniil Sihastrul", Asociația "Copil dorit", Asociația "Artă și Tradiții Meșteșugărești" Alba şi Asociația Tinerilor Ortodocși "Orthograffiti", Revista Orthograffiti, Fundaţia Creştină "Părintele Arsenie Boca", Asociaţia Dascălilor din România, Asociaţia Familia Ortodoxă, Revista "Familia Ortodoxă", Revista "Foaie Națională", Asociația "Triada", Fundația "Sfânta Irina" şi Asociația "Prietenii de Familie".

Peste 20 de ONG-uri au cerut Parlamentului, marţi, să oprească finanţarea cultelor religioase "cu aproximativ 540 de milioane de euro pe an, sumă echivalentă cu 0,4 la sută din PIB", iar fondurile respective să fie redirecţionate către educaţie, cercetare şi sănătate.