Materiale şi soft de 50 mil. euro pentru producerea cardurilor de sănătate, nefolosite de un an

Materiale şi soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor naţionale de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie, întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a făcut comanda pentru acestea, motivând că Ministerul Sănătăţii "nu are filă de buget" în acest scop.

"Soft-ul şi toate materialele pentru producerea cardului naţional de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie. Proiectul viza ca la 1 iulie 2012 să înceapă producţia, respectiv câte un milion de carduri naţionale de sănătate pe lună. Suntem în 2013 şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu face comanda acestor produse foarte necesare în sistem pentru reducerea fraudei, dar şi pentru ca să ne putăm alinia cerinţelor europene, odată cu implementarea directivei privind medicina transfrontalieră şi cu atât mai mult cu cât ţări vecine, precum Bulgaria şi Ungaria, au acest sistem", a explicat, marţi, pentru MEDIAFAX, fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă.

Potrivit acestuia, cardul naţional de sănătate - prevăzut în Legea 95/2006, din primul madat al actualului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu - trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.

"Au trecut şase ani, dar card nu avem. Eu am pornit SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat - n.r.), iar medicul şef al CNAS a reuşit să pornescă reţeta electronică. În schimb, cardul naţional aşteaptă să fie comandat, toate materialele stând depozitate la Imprimeria Naţională. Odată cu SIUI, s-au creat platforme necesare introducerii cardului electronic de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului de sănătate, respectiv platforma informatică", a mai spus fostul preşedinte al CNAS.

În opinia lui Duţă, există două probleme spinoase în privinţa introducerea cardului naţional de sănătate, respectiv cititoarele de card şi distribuţia lor prin intermediul medicilor de familie.

"Este ilegal ca statul să cumpere cititoare de card. Când statul anunţă că toţi privaţii sunt obligaţi să aibă case de marcat, nici un comerciant nu cere bani statului. Merge, cumpără şi asta este. Nu statul trebuie să cumpere cititoarele de card de sănătate. Apoi, distribuţia cardurilor. Cea mai bună soluţie ar fi să fie făcută prin intermediul medicilor de familie. Aceştia se opun. Din aceste două motive, materiale şi soft de 50 de milioane de euro stau nefolosite în Imprimeria Naţională. Trebuie să spunem deschis: odată cu introducerea cardului naţional de sănătate, România va avea, pentru prima dată, o situaţie foarte clară a modului în care este cheltuit banul public, modul în care sunt decontate serviciile. Acum nu ştiu dacă decontările sunt reale sau nu. La sfârşitul fiecărui an, vom putea spune de ce servicii au beneficiat pacienţii", a adăugat Duţă.

Lucian Duţă a mai precizat că un cititor de card ar costa aproximativ 100 de euro.

Reprezentanţii CNAS spun că ştiu despre materialele şi softul care stau nefolosite la Imprimerie, dar precizează că nu au putut face comanda pentru acestea deoarece Ministerul Sănătăţii nu le-a cerut să le cumpere, pe motiv că nu ar avea "filă de buget".

Producţia pentru toate cardurile de sănătate ar putea dura 18 luni, Ministerul Sănătăţii angajându-se să cumpere 20 de milioane de astfel de carduri.

Valoarea unui card va fi de 2,2 euro, bani pe care îi va achita ministerul.

CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleşi aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.