Conducerea CSM îi cere noului ministru al Justiţiei semnarea unui Pact pentru justiţie

Preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alina Ghica, îi cere într-o scrisoare noului ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, semnarea unui Pact pentru justiţiei, precizând că se doreşte o colaborare deschis cu MJ şi enumerând şi recomandările Comisiei Europene în cadrul MCV.

"După cum cunoaşteţi, în şedinţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 23 august 2012 au fost aprobate măsurile care vor fi luate de CSM, ca urmare a recomandărilor din cuprinsul Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, publicat la 18 iulie 2012. Având în vedere rolul şi funcţiile sale constituţionale, Consiliul Superior al Magistraturii va urmări îndeplinirea măsurilor care îi revin nemijlocit şi va veghea la asigurarea mijloacelor necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar în ansamblu, pentru a răspunde nu doar recomandărilor Comisiei, ci şi aşteptărilor cetăţenilor români", se arată în scrisoarea judecătoarei Alina Ghica, preşedinta CSM, către fosta judecătoare şi membră a Consiliului, Mona Pivniceru, numită ministru al Justiţiei în data de 23 august.

Potrivit sursei citate, Consiliul îşi doreşte o colaborare deschisă cu Ministerul Justiţiei în vederea elaborării unui Plan comun de implementare a tuturor celor patru noi coduri. În acest sens, luarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea în condiţii optime a tuturor celor patru noi coduri se impune cu stringenţă ca o prioritate comună, subliniază sursa citată.

„Trebuie să înceapă pregătirea implementării fără sincope a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală

"În scurtul timp care a mai rămas până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, dar şi în perioada imediat următoare intrării în vigoare a acestui important cod, e necesar un efort al puterii Executive, dar şi al celei judecătoreşti, ca împreună să găsească resursele necesare implementării acestuia. În acelaşi timp, trebuie să înceapă pregătirea implementării fără sincope a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală", arată Alina Ghica.

Totodată, mai scrie şefa Consiliului, în ceea ce priveşte procedurile de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Consiliul Superior al Magistraturii va urmări respectarea întocmai a procedurii privind avizul CSM, prevăzută de Regulamentul aprobat prin HCSM 193/2006, cu modificărilei completările ulterioare şi aplicarea acesteia în spiritul recomandării Comisiei Europene.

De asemenea, Alina Ghica scrie că CSM va continua implementarea Proiectului privind "Stabilirea şi implementarea unui volum optim de lucru al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţii activităţii instanţelor", urmărind îndeaproape concluziile la care ajunge consultantul şi propunând soluţiile adecvate. De asemenea, Consiliul va pune în aplicare recomandările ce vor fi formulate de Banca Mondială în raportul final al Proiectului "Analiza independentă privind eficienţa sistemului judiciar". Concluziile celor două proiecte vor reprezenta baza elaborării politicii de resurse umane, punctează sursa citată.

Potrivit magistratei, Consiliul susţine crearea unui grup de monitorizare a reformei judiciare, din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor puterilor în stat, ai asociaţiilor profesionale ai societăţii civile, pornind de la "Comisia inter-ministerială MCV".

"Pentru întărirea responsabilităţii şi integrităţii în sistemul judiciar, CSM va sprijini în continuare consolidarea capacităţii instituţionale a Inspecţiei Judiciare şi este decis să ia măsuri disciplinare ferme. De asemenea, Inspecţia Judiciară va continua monitorizarea situaţiilor ce pot afecta reputaţia sistemului judiciar. CSM va continua implementarea Strategiei de întărire a integrităţii în sistemul judiciar ca parte componentă a Strategiei Naţionale Anticorupţie şi monitorizarea implementării şi va sprijini activităţile de formare profesională în materie de etică şi deontologie profesională. Totodată, Consiliul va întreprinde noi demersuri pentru formarea profesională în domeniul unificării practicii judiciare şi va sprijini activitatea Institutului Român de Informaţii Juridice", notează şefa CSM în scrisoarea către noul ministru.

CSM va elabora ghiduri privind individualizarea pedepselor

Totodată, ea spune că CSM va elabora, împreună cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Institutul Naţional al Magistraturii, ghiduri privind individualizarea pedepselor, managementul de caz, administrarea probelor şi va asigura diseminarea acestora. De asemenea, Inspecţia Judiciară va continua să monitorizeze respectarea termenelor de redactare şi monitorizare a hotărârilor.

"Ne exprimăm speranţa că şi puterea Executivă, inclusiv Ministerul Justiţiei, precum şi cea Legislativă, vor lua urgent măsuri pentru ca Raportul ce va fi publicat până la finele anului 2012, care va avea în vedere cu precădere modul de îndeplinire a recomandărilor privind respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar, determinate de evoluţiile de pe scena politică înregistrate începând cu 6 iulie, să consfinţească progrese reale şi efective, iar nu simple promisiuni", scrie şefa Consiliului Superior al Magistraturii.

În acest sens, preşedintele CSM apreciază că se impune semnarea neîntârziată a unui Pact pentru justiţie, de către reprezentanţii celor trei puteri: Legislativă (preşedinţii celor două camere ale Parlamentului); Executivă (Guvern, Preşedintele României), Judecătorească (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public).

De asemenea, este necesară adoptarea unor dispoziţii legislative prin care să se prevadă un mecanism neechivoc, dar şi eficient de tragere la răspundere penală sau disciplinară a membrilor puterilor Legislativă şi Executivă care "subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituţiilor judiciare" (a se vedea Raportul Comisiei).

"Solicităm să se renunţe la pârghiile politice de dominare a justiţiei - abrogarea prevederilor legale prin care ministrul Justiţiei a devenit titular al acţiunii disciplinare, prevederi pe care, ca membru al CSM, le-am criticat anterior adoptării acestora şi după adoptare. Nu în ultimul rând, vă solicităm sprijinul pentru asigurarea unui buget corespunzător pentru justiţie în anul 2013, în care să fie incluse proiecţiile bugetare pentru noile coduri, dări pentru plata restanţelor salariale pentru magistraţi şi personalul auxiliar. Consiliul Superior al Magistraturii solicită garanţii ferme din partea puterii Executive pentru punerea în practică a fiecăruia dintre solicitările de mai sus, precum şi sprijinul Ministerului Justiţiei, printr-o colaborare inter-instituşională constructivă, pentru realizarea măsurilor asumate de CSM", conchide sursa citată.

În vara anului 2009, în plin protest al magistraţilor (generat în principal de grila de salarizare-n.r.), Mona Pivniceru - pe atunci judecător la Curtea de Apel Iaşi, dar preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România - pleda pentru încheierea unui Pact pentru justiţie, motivând că problemele din justiţie trebuie să fie discutate pe părţi.

În opinia lui Pivniceru, actul presupunea ca celelalte două puteri în stat, Executivul şi Legislativul, "să se aşeze la masă" cu magistraţii, să le asculte problemele cu care se confruntă şi să caute soluţiile necesare unei bune funcţionări a sistemului judiciar, în beneficiul cetăţeanului

Pivniceru afirma atunci că este pentru prima dată, de la Revoluţie, când se pune în discuţie încheierea unui Pact pentru justiţie, în timp cumulându-se problemele cu care s-a confruntat sistemul judiciar românesc.