Trei sferturi din populaţia mediului rural trăieşte în condiţii precare

Trei sferturi din populaţia mediului rural trăieşte în condiţii precare, iar 37%, ceea ce înseamnă peste un milion de oameni, sunt lucrători familiali neremuneraţi, respectiv fără vreo formă de salariu sau plată în natură pentru activitatea agricolă desfăşurată, arată un studiu ICCV - IES.

Totodată, peste 36% din populaţia din rural are statut profesional de lucrător pe cont propriu, potrivit aceleiaşi cercetări, prezentate de Institutul de Economie Sociala (IES) şi de Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) al Academiei Române.

Persoanele care trăiesc în mediul rural, spun realizatorii studiului, depind în mare măsură de agricultură, activitate care însă nu le poate asigura un trai decent, date fiind productivitatea redusă şi accesul limitat la pieţe al agricultorilor români.

În acelaşi context, reprezentanţii IES subliniază gradul mic de asociere înregistrat în agricultura românească, în comparaţie cu cel din Uniunea Europeană.

Astfel, aproape toate exploataţiile agricole din România, mai precis 99,2% dintre acestea, sunt ferme de subzistenţă individuale. Doar 0,8% sunt exploataţii agricole cu personalitate juridică, acestea deţinând controlul asupra a 44% din suprafaţa agricolă a ţării, spun realizatorii cercetării.

Realizatorii cercetării atrag atenţia, de asemenea, asupra fărâmiţării extreme a terenurilor agricole din România - împărţite în peste 3,8 milioane de exploataţii agricole distincte, din care cea mai mare parte cu suprafaţe de sub un hectar. Astfel, România a devenit ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din UE.

"Singura salvare pentru cei care lucrează în agricultură sunt politici şi programe care să ajute asociaţiile agricultorilor să se consolideze şi să se capitalizeze corespunzător. Aceasta ar fi şi singura soluţie pentru creşterea productivităţii şi pentru ca agricultura să se transforme într-un sector care contribuie efectiv la bugetul statului. Asocierea nu este posibilă în condiţiile actualelor bariere fiscale. Statul a avut în vedere, până acum, asociaţiile numai ca forme de reprezentare, nu ca forme de organizare care ar putea aduce un venit corect agricultorilor. Şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a avut în vedere mai ales dezvoltarea producătorului individual, şi nu a formelor asociative", spune preşedintele Federaţiei Agrostar, Niculae Ştefan.

La realizarea studiului, au fost intervievate 794 de entităţi agricole din România, la finalul lui 2011, ancheta de teren fiind prima de acest fel reprezentativă la nivel naţional, potrivit IES şi ICCV.

Rezultatele studiului au fost prezentate, în această săptămână, cu ocazia seminarului "Asociaţiile de agricultori şi composesoratele de păduri - actori cheie ai economiei sociale din mediul rural", desfăşurat în Capitală, la Academia Română.

Cu acelaşi prilej, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au precizat că investitorii străini deţin deja aproximativ 8% din totalul suprafeţei arabile a României, adică peste 700.000 de hectare de teren arabil şi că fenomenul înstrăinării terenului este în creştere.

Potrivit ministerului, formele asociative deţinute de agricultori (societăţi, asociaţii şi cooperative agricole) exploatau 15,7% din suprafaţa agricolă a ţării în 2002, iar după aderarea la UE, ponderea formelor asociative agricole a scăzut la 13,2%, conform recensământului agricol din 2010.

În Uniunea Europeană, formele asociative deţin peste 80% din piaţa de produse agricole.

"Asociaţiile agricole nu s-au dezvoltat corespunzător, în serviciul membrilor. Ele au fost create de investitori sau specialişti şi nu contribuie corespunzător la bunăstarea micului producător sau deţinător de terenuri agricole sau silvice", consideră Viorica Boboc, consilier în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.