Guvernul Japoniei alocă 1,8 milioane de dolari pentru românii cu handicap

Guvernul Japoniei va aloca, în următorii trei ani, 1,8 milioane de dolari pentru o protecţie mai eficientă a persoanelor cu dizabilităţi din România, prin îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi o mai bună informare cu privire la aceste persoane.

Grantul japonez PHRD de asistenţă tehnică şi dezvoltare în vederea sprijinirii persoanelor cu handicap, în valoare de 1,8 milioane dolari, oferit de Guvernul Japoniei, a fost lansat joi.

Proiectul finanţat din grant are ca obiectiv realizarea unei protecţii mai eficiente a persoanelor cu dizabilităţi, prin îmbunătăţirea sistemului de evaluare şi o mai bună informare cu privire la aceste persoane, în scopul elaborării de politici publice, potrivit Ministerului Muncii.

La 31 martie 2012, numărul total de persoane cu handicap era de 687.596. Dintre acestea, 97,5 la sută (670.402 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate), iar 2,5 la sută (17.194 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu handicap (instituţionalizate), coordonate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), prin Direcţia Generală Protecţia Persoanelor cu Handicap.

Proiectul implică realizarea unor proiecte pilot în trei-patru regiuni, utilizând criteriile şi instrumentele de evaluare şi planul de personal revizuite, precum şi organizarea de ateliere de lucru şi instruirea în ţarăm pentru pregătirea şi implementarea proiectelor pilot.

Cea mai mare finanţare de care România beneficiază din partea Japoniei

"Noul sistem va permite creşterea calităţii serviciilor de reabilitare, va facilita accesul la sistem prin reducerea costurilor de aplicare şi introducerea unui singur punct de intrare în sistem, va fi mai echitabil şi mai corect", a explicat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, precizând că aceasta este cea mai mare finanţare de care România beneficiază din partea Japoniei.

Ambasadorul Japoniei la Bucureşţi, Natsuo Amemiya, a declarat că acest proiect, pe care Guvernul Japoniei îl finanţează, a fost selectat din multe alte iniţiative la nivel mondial, fiind considerat important pentru societatea românească.

Proiectul cuprinde cinci părţi. Prima vizează întărirea capacităţii pentru elaborarea şi implementarea criteriilor armonizate de evaluare a handicapului şi a structurii instituţionale unificate, MMFPS urmând să fie sprijinit pentru evaluarea sistemului actual al pensiilor de invaliditate şi al indemnizaţiilor de handicap, elaborarea de propuneri pentru criterii armonizate de evaluare (medicale şi funcţionale), a unei descrieri a proceselor necesare implementării criteriilor şi a liniilor directoare aferente, elaborarea unei propuneri pentru o structura instituţională unificată, realizarea instruirii în ţară a personalului şi îmbunătăţirea Registrului Electronic Naţional al Persoanele cu Handicap.

În a doua parte va începe pilotarea în trei-patru regiuni a noului model de servicii, care utilizează criterii armonizate de evaluare/cadru instituţional unificat, iar în partea a treia vor demara monitorizarea şi evaluarea proiectelor pilot, precum şi implementarea noului model de servicii privind furnizarea de servicii pe baza structurii instituţionale unificate şi a criteriilor armonizate de evaluare medicală.

Ultimele două etape ale proiectului vizează campanii de informare publică şi administrarea şi managementul proiectului.

Reformele începute în domeniul asistenţei sociale ajută România să treacă prin criză

Directorul Biroului Băncii Mondiale din România, Francois Rantrua, a declarat, la evenimentul de lansare a grantului, că reformele începute în domeniul asistenţei sociale ajută România să treacă prin criză, dar ele trebuie continuate.

Rantrua a arătat că în România sunt aproximativ 900.000 de beneficiari de pensie de handicap şi 700.000 primesc un ajutor pentru dizabilitate, precizând că în lume sunt în jur de un miliard de oameni cu dizabilităţi.

MMFPS are ca priorităţi, în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap, realizarea cadrului naţional legislativ bazat pe modelul social promovat la nivel european/internaţional, astfel ca persoanele cu dizabilităţi să nu fie excluse, marginalizate ori discriminate. Acest lucru ar trebui realizat prin elaborarea unei noi strategii naţionale în domeniu, pentru eliminarea barierelor pentru persoanele cu dizabilităţi, în perioada 2013 – 2020 şi prin modificarea Legii nr. 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap.

O altă prioritate se referă la centrarea pe nevoia persoanei cu dizabilităţi, prin: reorganizarea sistemului de evaluare şi de servicii sociale specifice şi elaborarea criteriilor de evaluare complexă, în baza definiţiei şi viziunii Convenţiei ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi - în prezent, criteriile sunt exclusiv medicale (evidenţiază ceea ce nu poate face persoana - protecţie pasivă).