marţi, 24 apr 2012 - Anul XVII, nr. 94 (4999)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9437 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta5,0679 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Zece la sută dintre tinerii din rural nu au relaţii sociale în afara familiei

 

Zece la sută dintre tinerii din rural nu au alte relaţii sociale în afară de familia apropiată, aceeaşi pondere fiind regăsită şi în rândul tinerilor cu o stare de spirit negativă, rezultă dintr-un studiu realizat în cadrul unui proiect european şi prezentat, luni, în Bucureşti.

Studiul "Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural" arată că majoritatea tinerilor din rural trăiesc o viaţă socială normală.

Totuşi, există şi o minoritate redusă, în jur de 10%, care nu au alte relaţii sociale în afară de familia apropiată, acelaşi procent înregistrându-se şi în rândul tinerilor cu o stare de spirit negativă.

"Participarea în activităţile civice sau comunitare este, de asemenea, redusă. Sunt identificate şi unele probleme de educaţie şi de comportament, ce ţin de adoptarea unui anume stil de viaţă, ce se manifestă prin frecventarea cluburilor de noapte, abuzul de alcool şi chiar de substanţe stupefiante. În sens larg, participarea la viaţa economică, socială, culturală şi politică este una dintre dimensiunile de bază ale excluziunii sociale", se mai arată în cercetare.

 

Şcoala, instituţia de prim rang, ca importanţă, în mediul rural

În privinţa participării social-culturale, şcoala reprezintă instituţia de prim rang, ca importanţă, în mediul rural, accesul la şcoală putând fi o problemă.

Distanţa medie până la liceul sau la grupul şcolar cel mai apropiat este de circa 15 kilometri.

Din rândul populaţiei de vârstă şcolară între 16 şi 19 ani, mai puţin de 20% dintre tineri au abandonat şcoala, potrivit aceluiaşi studiu.

În toate regiunile de dezvoltare, se remarcă faptul că, pentru părinţii acestor tineri de 16-17 ani, prioritatea este ca elevii (copiii lor) să îşi finalizeze studiile, neexistând niciun fel de presiune în sensul angajării tinerilor de la vârste fragede.

"Excepţiile, în ceea ce-i priveşte pe tinerii sub 18 ani, apar mai des acolo unde zona oferă oportunităţi mai mari în accesarea unui loc de muncă pe perioada verii, de exemplu, în zona litoralului. Nici aceste experienţe de muncă nu reprezintă, neapărat, cazuri de succes, aceste tipuri de angajamente ocazionale şi sezoniere cunoscând o fluctuaţie mare de personal", se mai arată în studiul citat.

Specialiştii cred că, pe termen scurt, şansele pe piaţa forţei de muncă ale tinerilor din mediul rural nu se vor îmbunătăţi semnificativ, deoarece aproape două treimi din angajatori estimează că este foarte puţin probabil (5%), puţin probabil (15%) sau deloc (44%) să facă angajări.

Costurile navetei reprezintă o problemă pentru orice salariaţi, în special pentru cei din mediul rural, ţinând cont de nivelul veniturilor personale ale acestora. În cazul angajaţilor din mediul rural, aproape o treime dintre firme (31%) acoperă deja costurile navetei. Alţi 31% dintre respondenţi au afirmat că este o opţiune pe care ar lua-o în considerare, în timp ce 38% nu ar fi dispuşi să deconteze costul navetei.

 

Principalele trei calificări cerute pe piaţa forţei de muncă

Potrivit angajatorilor, principalele trei calificări cerute pe piaţa forţei de muncă sunt: muncitor calificat (69%), muncitor necalificat (23%) şi lucrător în servicii şi comerţ (23%).

Domeniile de activitate economică în care există cerere de forţă de muncă în mediul rural includ industria (46%), transporturile şi depozitarea (25%), comerţul şi construcţiile (câte 17%).

Măsurile indicate de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene pentru creşterea ocupării în rândul tinerilor din rural vizează preponderent stimularea cererii de forţă de muncă, printr-un mix de politici ce includ: sprijinul pentru agricultură, atragerea de investiţii conform unei strategii de reindustrializare asumate la nivel guvernamental şi o politică guvernamentală de investiţii în lucrări publice.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european "O piaţă incluzivă a muncii în mediul rural", cofinanţat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Zece la sută dintre tinerii din rural nu au relaţii sociale în afara familiei.
 Vizualizări articol: 302 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Zece la sută dintre tinerii din rural nu au relaţii sociale în afara familiei0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Actualitate national

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei