Un sfert dintre tinerii din mediul rural au rude la muncă în străinătate, şapte la sută sunt plecaţi

Emigrarea în vederea căutării unui loc de muncă reprezintă o alternativă pentru tinerii din mediul rural în lipsa unor venituri salariale, datele indicând că şapte la sută dintre aceştia sunt plecaţi, iar 25 la sută au rude care muncesc în străinătate, rezultă dintr-un studiu prezentat luni.

Studiul naţional "Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural", realizat în cadrul unui proiect european, arată că aproximativ şapte la sută dintre tinerii din mediul rural cu vârste între 16-35 de ani se aflau în străinătate în perioada strângerii datelor.

În acelaşi timp, unul din patru tineri din mediul rural are cel puţin unul dintre membrii familiei plecat în străinătate de mai mult de trei luni.

"Probabilitatea de a fi plecat la muncă în afara ţării este dublă în cazul bărbaţilor decât a femeilor şi creşte odată cu vârsta. Pachetele şi banii trimişi din străinătate continuă să reprezinte surse importante de venit ale gospodăriei. Importanţa relativă a acestor surse de venit pare a fi mai mare în Moldova", se arată în studiu.

Totodată, tinerii care pleacă să muncească în străinătate au, de regulă, 30 de ani. Datele calitative indică însă că tinerii intervievaţi se declară interesaţi mai degrabă de o migraţie temporară decât de una definitivă.

"Ca atare, durata migraţiei este fie temporară, în scopul prestării unei activităţi profesionale, fie definitivă. În acest al doilea caz, latura emoţională intervine frecvent, iar tinerii intervievaţi se declară mai degrabă interesaţi de o migraţie temporară", potrivit autorilor studiului.

Unii tineri consideră, în mod tranşant, că plecarea în străinătate nu este o alternativă pe care să o ia în calcul, un alt motiv pentru care acest lucru nu mai este considerat o alternativă avantajoasă fiind percepţia efectelor crizei economice, în special, asupra ţărilor tradiţionale de destinaţie - Spania şi Italia.

Motivele pentru care nu ar pleca definitiv din ţară sunt, în principal, de ordin emoţional: aici s-au născut, aici locuiesc prietenii şi familiile lor. În plus, tinerii au menţionat teama de "a rămâne" printre străini, alimentată de percepţia că nu vor fi trataţi ca egalii nativilor din ţările de destinaţie.

Studiul naţional "Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural" a fost realizat în cadrul proiectului "O piaţă incluzivă a muncii în mediul rural", cofinanţat din Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.