TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
joi, 10 nov 2011 - Anul XVI, nr. 266 (4864)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9265 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0491 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video

Creşterea economică ar putea fi salvată de populaţia rurală, dacă se rezolvă problema educaţiei

Potenţialul de creştere al economiei româneşti poate fi mărit dacă va fi activată forţa de muncă din mediul rural, milioane de persoane care contribuie cu doar 3,5% din PIB, a căror educaţie este precară şi care nu pot fi transferate foarte uşor în industrie sau servicii, afirmă analiştii economici.

"Dintr-un calcul simplu, chiar dacă suntem 19 milioane după recensământ, există în continuare o foarte mare parte a populaţiei în mediul rural care nu produce suficient în România, suficient înseamnă pentru a putea spera să convergem la Uniunea Europeană", a spus economistul şef al UniCredit, Dan Bucşa.

Analistul UniCredit a arătat că sunt milioane de persoane din mediul rural care produc "aproape nimic", adică undeva la 3,5% din PIB.

"Aceste câteva milioane de la sate ar putea fi strămutate către alte ramuri mai productive, industrie şi servicii. Ne-ar trebui nişte reforme pe care alte state din regiune le-au făcut. Ne-ar trebui un cadru fiscal permisiv pentru investiţiile în zonele rurale şi oraşele foarte mici, nişte investiţii în infrastructură care să permită mobilitatea şi mizăm că, în principiu, această populaţie este mult mai ieftină. Potenţialul ar putea să crească. Până atunci potenţialul de creştere rămâne la 2-3%", a spus Bucşa.

În completare, economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a observat că, în ciuda unui eventual izvor de potenţial din zona rurală, populaţia de la sate suferă în ultimii ani de o lipsă acută a educaţiei, cel puţin a celei de calitate.

"Absolut de acord cu Dan Bucşa, că România are o rezervă formidabilă cu forţa de muncă de la ţară, acea circa o treime din populaţie care nu produce aproape nimic. Chiar dacă numărul ne poate ajuta în ce priveşte PIB potenţial, calitatea populaţiei şi a capitalului uman lasă foarte mult de dorit", a spus Lazea

Economistul şef al BNR a aminitit că criteriul de repartiţie obligatorie a profesorilor a fost "demantelat" în anii '90, iar după 20 de ani populaţia de la ţară nu beneficiază decât de rămăşiţe ale sistemului de învăţământ şi a sistemului de sănătate de calitate.

Lazea vine şi cu o posibilă soluţie: "Fiecare universitate de stat să aloce gratuit 10% din locurile sale direct pentru cei care provin din mediul rural, cu condiţia ca aceştia să se întoarcă şi să profeseze acolo (...), iar daca nu-şi respectă angajamentul să-şi plătească studiile".

"Ne batem joc de resursa, probabil una dintre puţinele, de a creşte PIB potenţial", a conchis Lazea.

Problema forţei de muncă, unul dintre factorii importanţi de determinare a PIB potenţial a fost ridicată iniţial de economistul şef al Raiffeisen, Ionuţ Dumitru, care a citat o prognoză a Eurostat, potrivit căreia demografia României în anii 2060 se va situa foarte jos, chiar sub nivelul din statele zonei euro, considerat deja foarte îngrijorător.

Analiştii prezenţi în panel au opinii convergente privind PIB-ul potenţial (cea mai ridicată creştere economică anuală care nu produce derapaje macroeconomice, gen inflaţie sau deficite externe), pe care îl plasează pe termen mediu în intervalul 1-3%.

Mai mulţi analişti au evidenţiat în acest context importanţa determinantă a absorbţiei fondurilor europene, mai ales în situaţia în care investiţiile străine directe tind să nu mai vină către România.

Totuşi, Adrian Mitroi, director de strategie la MKB Romexterra, apreciază că fondurile europene nu sunt construite de aşa natură încât să creeze un multiplicator important în economie, dar pot avea un efect totuşi benefic, având în vedere dezvoltarea foarte slabă a economiei româneşti.

El crede însă că finanţarea marilor proiecte de infrastructură, a acelor proiecte fezabile, nu se va face nici prin fonduri UE, nici prin împrumuturi bancare, ci prin emisiuni de obligaţiuni dedicate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Creşterea economică ar putea fi salvată de populaţia rurală, dacă se rezolvă problema educaţiei.
 Vizualizări articol: 516 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Creşterea economică ar putea fi salvată de populaţia rurală, dacă se rezolvă problema educaţiei0.05

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Actualitate national

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei