Hărţuirea şi abuzul pe internet, cele mai întâlnite probleme online în România

Hărţuirea şi abuzul pe internet sunt cele mai întâlnite probleme online în România, potrivit raportului de activitate al liniei de consiliere Helpline, lansat de Salvaţi Copiii România.

Salvaţi Copiii România a lansat raportul de activitate al liniei de consiliere Helpline, componentă a programului Sigur.info de promovare a siguranţei copiilor pe internet. Helpline-ul se adresează celor care au întâmpinat probleme pe internet şi poate fi accesat prin intermediul paginii web www.sigur.info/helpline, reprezentând un serviciu gratuit de informare şi consiliere privind utilizarea în siguranţă a internetului de către copii.

Pe parcursul celor doi ani de funcţionare a Helpline-ului au fost primite peste 650 de apeluri şi sesizări atât din partea copiilor, cât şi a adulţilor. Problemele semnalate cel mai frecvent sunt: hărţuirea şi intimidarea pe internet - cyberbullying (218), înstrăinarea datelor personale (149), cazuri de fraudă şi/sau spam (35), pornografie/conţinut ilegal (24) şi şantaj (20).

Media de vârstă a apelanţilor este de 17 ani, preponderente fiind persoanele de sex feminin. Cele mai utilizate mijloace de contact pentru apelarea Helpline-ului au fost e-mail-ul şi chat-ul, remarcându-se în multe cazuri dorinţa utilizatorilor de a îşi păstra anonimatul.

Ce presupun hărţuirea şi intimidarea pe internet

Hărţuirea şi intimidarea pe internet (cyberbullying) a fost cauzată de o problematică diversă: agresiune verbală, calomniere şi lipsa de securizare a datelor personale. Acest tip de hărţuire poate presupune trimiterea de e-mail-uri unei persoane care a refuzat comunicarea cu expeditorul, e-mail-uri care pot conţine ameninţări, remarci sexuale, incitări la ură, şicanări ale victimelor, precum şi afişarea oricăror declaraţii false care au ca scop umilirea victimei. Înstrăinarea datelor personale este relaţionată cu hărţuirea, care reprezintă deseori evoluţia nefericită a unui caz în care datele personale sunt utilizate în scopuri de umilire şi înjosire. Cazurile de fraudă/spam au implicat solicitări de introducere a datelor bancare, prin e-mail-uri fictive de la bănci. Şantajul reclamat la linia de consiliere se bazează de cele mai multe ori pe utilizarea unor date personale ale altei persoane (de cele mai multe ori poze compromiţătoare), pentru a obţine beneficii.

Problemele au fost remediate prin: redirecţionarea apelantului către Secţia de Poliţie aferentă (în cazurile de cyberbullying şi şantaj), informarea departamentului cybercrime din cadrul IGPR (în cazurile de tentative de fraudă şi spam), intervenţia efectuată de către Hotline şi departamentul cybercrime (în cazurile de conţinut pornografic şi ilegal), intervenţia Direcţiei Generale Protecţia Copilului (în cazuri care priveau siguranţa fizică şi psihică a minorilor).

"Natura cazurilor raportate pe Helpline Sigur.info demonstrează necesitatea unei linii specializate, dedicată problemelor asociate cu utilizarea Internetului. Un aspect pe care l-am remarcat în lunile precedente în cadrul Helpline-ului vizează o dorinţă crescută a profesorilor de a fi informaţi în legătură cu subiectul siguranţei online, dezbătut frecvent în cadrul şcolii. Apreciem implicarea instituţiilor de învăţământ în programul Sigur.info şi facem apel la responsabilitatea cadrelor didactice şi a părinţilor de a oferi copiilor o educaţie adecvată şi în privinţa comportamentului acestora pe internet. Salvaţi Copiii România vine în întâmpinarea lor prin sugestii şi consiliere oferite de operatorii Helpline, dar şi prin resurse adaptate disponibile pe website", a declarat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Organizaţiei Salvaţi Copiii.

Instrument util de informare şi comunicare

În octombrie, site-ul www.sigur.info/helpline, una dintre componentele esenţiale ale liniei de consiliere, a fost reorganizat devenind un instrument util de informare şi comunicare privind problemele sociale cauzate de utilizarea internetului. Noua versiune este atractivă, accesibilă diverselor segmente de vizitatori şi permite o navigare facilă şi intuitivă pentru părinţi prin menul dedicat acestora, unde vor găsi sfaturi şi resurse utile. Pentru copii şi adolescenţi este dezvoltată o secţiune cu jocuri, teste şi informaţii importante, necesare în scopul unei navigări sigure.

Componenta Helpline oferă utilizatorilor mai multe posibilităţi de contactare, apelurile fiind preluate de coordonatorul Helpline şi de operator, la numărul de telefon 0744 300 476 şi prin chat Yahoo Messenger/Meebo, între orele 11.00-15.00, de luni până vineri, sau prin email la adresa helpline@sigur.info. Soluţiile oferite pot fi: consiliere telefonică sau prin chat care asigură o informare generală sau specifică situaţiei semnalate, privind riscurile online cu accent asupra evitării şi gestionării acestora; consiliere psihologică (prin direcţionarea către specialiştii centrelor de consiliere Salvaţi Copiii); consiliere tehnică privind dificultăţile în folosirea calculatorului şi a noilor tehnologii; consiliere juridică privind legislaţia şi demersurile legale posibile; redirecţionare către specialişti sau autorităţi competente pentru probleme complexe care se află în responsabilitatea acestora, privind telefonia mobilă, accesul la internet, alte situaţii privind educaţia şcolară sau protecţia copilului.

Safer Internet Plus (Sigur.Info) este un program sprijinit de Comisia Europeană, care cuprinde centre naţionale active în toată Uniunea Europeană, având ca obiectiv comun promovarea utilizării în condiţii de mai mare siguranţă a Internet-ului şi a noilor tehnologii online de către copii. Obiectivul general al programului este promovarea siguranţei copiilor pe internet, prin organizarea de activităţi de conştientizare şi informare asupra pericolelor din mediul virtual. Proiectul îşi propune să ofere profesorilor, părinţilor şi copiilor cunoştinţe şi instrumente pentru protecţia în acest nou mediu tehnologic. Conform studiului Eu Kids Online II, realizat la iniţiativa Comisiei Europene în 23 de ţări europene, în România există cea mai mare incidenţă a hărţuirilor din Europa, astfel 41% dintre copiii români intervievaţi au declarat că au fost hărţuiţi, atât în lumea reală cât şi prin intermediul noilor tehnologii. În acelaşi timp, s-a constatat că profilurile românilor de pe reţelele sociale sunt slab securizate şi permit accesul oricărui necunoscut pe pagina personală a utilizatorului. Acesta reprezintă unul din motivele creşterii cazurilor în care datele personale sunt sustrase de pe reţelele sociale şi postate pe alte site-uri, în contexte defăimătoare, fără acordul victimelor.