Dependenţii de droguri încep să înlocuiască heroina cu etnobotanice, studiile arătau că e imposibil

Dependenţii de droguri încep să înlocuiască heroina cu etnobotanicele, fapt calificat ca fiind inexplicabil de specialişti în condiţiile în care până în acest moment se ştia că dependenţa de opiacee nu poate fi înlocuită de nimic, a declarat, ieri, sociologul Andrei Botescu.

Sociologul Andrei Botescu, cercetător la Observatorul Român pentru Droguri şi Toxicomanie, a prezentat, ieri, la Agenţia Naţională Antidrog (ANA) rezultatele a două studii, unul cantitativ, la care au participat 120 de respondenţi şi altul calitativ, cu 33 de respondenţi, din care reiese că etnobotanicele injectabile sunt suficient de puternice pentru a înlocui heroina.

"Foarte mulţi (consumatori - n.r.) au început să mixeze heroina cu aceste substanţe, mulţi au înlocuit heroina total. E inexplicabil cum, pentru că dependenţa de opiacee (substanţe pe bază de opiu, printre care şi heroina - n.r.) e de neînlocuit. Aici trebuie făcută o nouă cercetare", a declarat Andrei Botescu.

Rezultatele studiilor arată că vârstele celor care consumă aceste substanţe noi cu proprietăţi psihoactive (SNPP), cunoscute drept "etnobotanice", sunt cuprinse între 11 şi 40 de ani, consumul în rândul minorilor mai mici de 15 ani intensificându-se în ultima perioadă. Specialiştii avertizează că dependenţa în cazul etnobotanicelor creşte rapid, iar riscul unui supradozaj accidental este ridicat. Consumatorii de SNPP prezintă un risc epidemiologic ridicat, risc de boli transmisibile cum ar fi HIV sau hepatita din cauza utilizării în comun a seringilor, dar şi pericol de deces ca urmare a amestecurilor substanţelor.

"Un sfert din consumatorii de etnobotanice au declarat că îşi injectează aceste droguri. Ei utilizează seringile în comun, iar unii suferă de infecţii acute, cangrene sau de boli infecţioase precum HIV sau hepatită", a mai spus sociologul Andrei Botescu.

Rezultatele studiului la care au participat 33 de consumatori de droguri au relevat faptul că 97 la sută dintre ei şi-au injectat heroină înainte să îşi injecteze SNPP, iar 85 la sută din ei sunt bărbaţi.

Potrivit directorului ANA, chestorul Sorin Oprea, şase la sută dintre ei nu au fost înscrişi la o şcoală, iar 48 la sută au terminat o şcoală generală. El a atras atenţia asupra faptului că în comercializarea SNPP pot fi implicate şi grupări de crimă organizată.

"Există elemente care să conducă la implicarea unor ramuri ale crimei organizate, pentru că este vorba de sume mari de bani", a spus Sorin Oprea.

Raportul de cercetare "Evaluarea riscurilor asociate consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul copiilor şi tinerilor din România" a fost întocmit pe baza unor date adunate în perioada 15 ianuarie - 30 aprilie 2011, din zece oraşe, printre care Bucureşti şi Constanţa. La studiu au participat 120 de consumatori de "droguri legale", iar grupul ţintă au fost copiii şi tinerii consumatori de etnobotanice cu vârste cuprinse între 10 şi 24 de ani.

Al doilea studiu prezentat la conferinţa ANA a fost "Consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive în rândul persoanelor care consumă droguri injectabile din Bucureşti", fiind realizat pe 33 de persoane. Studiul, constituit din interviuri individuale, a avut ca scop înţelegerea profilelor acestor consumatori şi prezentarea riscurilor acestora la îmbolnăvire.