Acordul dintre România şi SUA privind scutul antirachetă a fost făcut public

Acordul dintre România şi SUA privind amplasarea elementelor scutului antirachetă la Deveselu este încheiat pe perioadă nedeterminată, însă poate fi denunţat în orice moment de către oricare dintre părţi, prin notificare scrisă, dar care îşi ca produce efectele în termen de doi ani.

"Prezentul Acord este încheiat pe o perioadă nedeterminată şi va intra în vigoare în conformitate cu legile interne ale fiecărei Părţi şi la data primirii ultimei notificări scrise prin care Părţile se informează reciproc, prin canale diplomatice, că toate procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului Acord au fost îndeplinite", stabileşte documentul.

Acordul poate fi amendat prin acordul scris al părţilor.

"Prezentul Acord poate fi denunţat în orice moment de către oricare dintre Părţi printr-o notificare scrisă transmisă celeilalte Părţi care-şi va produce efectele în termen de 2 ani de la data comunicării acesteia", mai prevede documentul.

SUA vor utiliza, "în măsura posibilului", cetăţeni şi firme româneşti pentru contracte

Acordul privind scutul antirachetă prevede că forţele Statelor Unite vor utiliza, "în măsura posibilului", persoane fizice şi juridice cu cetăţenie română ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte în cadrul bazei de la Deveselu.

Documentul prevede că forţele americane de la Deveselu vor putea "să întreprindă măsuri de construcţie şi să facă modificări majore şi îmbunătăţiri şi să menţină, să întreţină şi să opereze instalaţii şi elemente de infrastructură pentru apărarea împotriva rachetelor balistice în Bază".

"În cursul unor astfel de activităţi, Statele Unite pot: (a) să utilizeze, modifice sau să demoleze instalaţii şi elemente existente de infrastructură în Facilitate; (b) să înlăture vegetaţia existentă; (c) să excaveze solul în Facilitate cu luarea în considerare corespunzătoare a legislaţiei române privind protejarea siturilor arheologice", prevede documentul.

Acordul obligă însă SUA să obţină autorizaţie din partea autorităţilor române, cu trimiterea prealabilă a documentaţiei necesare, în cazul unor măsuri de construcţie.

"Anterior începerii unei activităţi de construcţie referitoare la Bază, Statele Unite vor furniza României o planificare a activităţii de construcţie. Statele Unite vor transmite de asemenea toată documentaţia de construire relevantă înainte de a solicita autorizarea României. România va răspunde solicitării Statelor Unite pentru autorizare în treizeci de zile de la transmiterea oficială a documentelor relevante. În cazul unor construcţii în interiorul Bazei, dacă România nu emite autorizaţia în treizeci de zile, Statele Unite pot să înceapă activităţile de construcţie planificate", se arată în document.

Conform acordului, România va obţine autorizaţia necesară pentru construire în conformitate cu legislaţia română şi prevederile Acordului de cooperare în domeniul apărării şi cu aranjamentele de implementare aplicabile.

"În cazul construcţiilor în interiorul Bazei, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce treizeci şi cinci la sută din proiect este transmis României, în timp ce în cazul construcţiilor în afara Bazei şi în legătură cu ea, această autorizaţie va permite Statelor Unite să înceapă construirea după ce sută la sută din proiect este transmis României", stabileşte documentul.

În acest context, acordul menţionează explicit că "forţele Statelor Unite vor utiliza, în măsura posibilului, persoane fizice şi juridice locale ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte, în măsura în care ofertele unor astfel de furnizori sunt competitive şi sunt cele mai avantajoase".

"În măsura posibilului, forţele Statelor Unite vor acorda contractorilor cetăţeni români şi persoane juridice înregistrate în România un tratament nu mai puţin favorabil ca acela acordat contractorilor care nu sunt cetăţeni români şi persoane juridice înregistrate în România", se arată în acord.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a prezentat, ieri, la MAE principalele dispoziţii ale Acordului. Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie, de Teodor Baconschi şi Hillary Clinton.

Costurile sunt de aproximativ 400 de milioane de dolari

Costurile pentru amenajarea facilităţii de la Deveselu sunt de aproximativ 400 de milioane de dolari, a precizat, ieri, secretarul de stat Bogdan Aurescu, menţionând că în jur de 40 de milioane de dolari, reprezentând costuri anuale, vor fi suportate exclusiv de SUA.

Întrebat în legătură cu sumele concrete care vor fi cheltuite pentru amenajarea facilităţii militare de la Deveselu, Aurescu a făcut referire la declaraţia dată de generalul american Patrick O’Riley în această localitate, în luna mai. "Despre costuri am mai vorbit. Sunt estimate la aproximativ 400 de milioane de dolari – amenajarea facilităţii", a spus Aurescu.

El a adăugat că "în jur de 40 de milioane de dolari, costuri anuale" vor fi suportate exclusiv de SUA.

De asemenea, un interceptor va costa circa 10 milioane de dolari, sumă suportată de asemenea de partea americană. La Deveselu vor fi, potrivit lui Aurescu, trei silozuri a câte opt interceptoare fiecare.

"Dacă facem un raport costuri-beneficii, fără îndoială că aceste costuri pe care şi România le suportă sunt extrem de bine răsplătite prin gradul de securitate", a concluzionat secretarul de stat.

El s-a referit la faptul că România va suporta plata taxelor locale pentru proprietatea asupra terenului sau alte proprietăţi imobiliare de la Deveselu.

"SUA sunt responsabile pentru costul interceptorilor, transportului, construirii, întreţinerii elementelor din facilitate, pentru serviciile solicitate – primite şi furnizate. România este, la rândul său, responsabilă pentru acele elemente de infrastructură – clădiri, servicii – pe care le foloseşte exclusiv sau în mod principal în cadrul bazei", a declarat Aurescu în prezentarea conţinutului Acordului privind scutul.

El a spus că "România plăteşte taxele locale referitoare la proprietatea asupra terenului sau alte proprietăţi imobiliare", lucru "firesc pentru că România este proprietar".

Aurescu a subliniat că acordul prevede că "pentru orice alte elemente de infrastructură pe care părţile le folosesc în comun şi care vor fi construite, amenajate, modernizate în legătură cu baza sau facilitatea", costurile vor fi suportate în comun, proporţional cu gradul de utilizare.

De asemenea, Aurescu a mai spus că "SUA şi România cad de acord cu privire la acele costuri care trebuie suportate în comun".

"Deci România nu va suporta cheltuieli pentru lucrări sau servicii pe care nu le consideră utile sau pe care nu le-a aprobat în prealabil", a explicat el.

Numărul membrilor forţei SUA în Baza de la Deveselu nu poate depăşi 500 de persoane

Numărul membrilor forţei Statelor Unite şi ai componentei civile desfăşuraţi în Baza de la Deveselu după ce faza de construcţie este finalizată şi operaţiunile încep nu va depăşi 500, prevede textul acordului privind scutul antirachetă.

Documentul precizează însă că, în mod obişnuit în bază vor fi aproximativ 150 de persoane, membre ale forţei Statelor Unite.

"Numărul membrilor forţei Statelor Unite desfăşuraţi în Bază în mod obişnuit va fi de aproximativ 150 de persoane", prevede documentul în Articolul IV, punctul 9.