Olanda anunţă că se opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen

Olanda se va opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen, a anunţat vineri purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigraţiei, citată de AFP.

"S-a decis în Guvern că vom continua să ne opunem intrării României şi Bulgariei", a declarat pentru AFP Elaine de Boer, purtătoarea de cuvânt a ministrului olandez al Imigraţiei, Gerd Leers.

"Nu vom aproba nici măcar intrarea parţială", a adăugat purtătoarea de cuvânt.

"Guvernul a spus că nu vrea în nici o manieră ca (spaţiul Schengen-n.r.) să fie deschis şi, prin urmare, nu vom aproba nici măcar intrarea parţială" a României şi Bulgariei, a subliniat ea.

"În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles", a adăugat purtătoarea de cuvânt.

O reuniune a miniştrilor de Interne ai Uniunii Europene este prevăzută joi la Bruxelles. Sofia şi Bucureştiul vor să adere la Schengen înainte de sfârşitul anului, însă acordul tuturor statelor membre este necesar pentru integrarea altor ţări.

Franţa, Germania şi Olanda s-au opus în primăvară integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, cerând consolidarea luptei împotriva corupţiei.

În iunie, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, a evocat o aderare în două etape, cu deschiderea în toamnă (2011) a frontierelor aeriene apoi, în 2012, a frontierelor terestre, cu prezenţa ofiţerilor şi poliţiştilor de frontieră din alte state.

Baconschi: Decizia Olandei, dovadă că regulile UE sunt ignorate din calcule politice interne

Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, se declară dezamăgit de poziţia Guvernului de la Haga privind aderarea României la Schengen, precizând că este vorba despre "o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne".

"Poziţia adoptată de Guvernul de la Haga ne dezamăgeşte, deşi nu ne surprinde, în condiţiile în care supravieţuirea sa politică depinde de sprijinul partidului populist şi antiimigraţionist PVV. Din păcate, este o nouă dovadă că regulile UE sunt ignorate strict din calcule politice interne", precizează ministrul, într-o declaraţie remisă MEDIAFAX.

"De altfel, acest partid este cel care a forţat Guvernul de la Haga să introducă condiţionalităţi – aş zice mai degrabă pretexte – care nu au legătură cu procesul efectiv de aderare la Schengen, ci cu temerile interne, nejustificate şi alimentate artificial, legate de aşa-zisele fluxuri imigraţioniste", mai spune ministrul.

El adaugă că este totuşi surprinzător din partea unui vechi stat membru ca Olanda refuzul de a identifica soluţii de compromis şi invocarea de argumente subiective, pur politice, care desconsideră setul de criterii obiective specifice procesului de aderare la spaţiul Schengen.

Ministrul reaminteşte că decizia de extindere a Schengen trebuie luată cu unanimitatea membrilor actuali ai Spaţiului şi spune că se aşteaptă ca discuţiile din Consiliul JAI, la 22 septembrie, să dovedească faptul că "marea majoritate a statelor membre sunt în favoarea extinderii Schengen cu România şi Bulgaria".

"Vom continua să lucrăm cu toţi partenerii UE, ca să folosim cât mai bine momentele politice din perioada imediat următoare pentru întrunirea unui vot favorabil privind extinderea Schengen. Nu se pune problema dacă România va deveni membru Schengen, ci la ce moment vom ridica controalele pe frontierele interne", mai spune el.

Ministrul precizează că în istoria UE au mai existat perioade îndelungate de amânare a aderării complete a unui stat membru la Schengen. "Astfel, deşi Italia a semnat Acordul Schengen în 1990, Grecia în 1992, iar Austria în 1995, Italia şi Austria au aderat complet în 1997, iar Grecia de abia în 2000. Argumentele întârzierii au fost tot de natură preponderent politică şi au mizat tot pe îngrijorări care ţin de impactul menţionatelor trei ţări la Schengen din perspectiva efectului potenţial asupra securităţii interne în spaţiu", explică ministrul.

"În concluzie, evoluăm într-un context complicat pentru UE. Continuăm să ne pledăm cauza şi să îi convingem şi pe cei mai reticenţi", a concluzionat Baconschi.